Fir-ar sau fi-r-ar

Poate n-ar trebui sa scriu postul asta, sa-si faca lumea (?) cine stie ce impresii despre viata si creierasul meu. Tocmai aruncasem ambalajele de la iaurt in cosul din bucatarie (de gunoi, ah, ce enervant, cum ma pierd) si eram in sufragerie, cu lumina stinsa, incercind sa ma obisnuiesc sa urc scarile pe intuneric (adica fara sa aprind lumina), mai ales ca se vedea ceva ceva de-afara. Cind am vazut o umbra. Un barbat inalt si slabanog, imbracat in negru si cu adidasi adidas (cu trei linii) umbla prudent prin curte. Mi-am imaginat ca vrea sa dea un atac la biciclete si stateam amuzata la pinda. A studiat casa in care am locuit cu oaresce interes (nu se vedea nimic, dupa parerea mea, decit ca e in intuneric sau, poate, nelocuita). Avem trei ferestre in sufragerie, eram aproape de ele, ma putea vedea daca se intorcea spre mine, m-am ascuns chipurile dupa peretii dintre ferestre, in umbra lor, iar tipul s-a indreptat agale spre culoarul care da in strada, caci de la casa vecina a iesit o pereche si s-a facut lumina pentru un timp. A ramas pe culoar asteptind sa fie din nou intuneric. Mi-am dat seama ca are o gluga pe cap. Am mai stat cit am stat, P. era sus cu un film foarte zgomotos, sa fi strigat ar fi insemnat sa acopar televizorul, probabil ca necunoscutul m-ar fi auzit, am urcat urgent scarile, la etajul 1 i-am strigat lui P. opreste ala si coboara imediat fara sa aprinzi lumina pe scari!
Am ajuns amindoi jos, la timp ca eu sa-l vad pe cetatean cum probabil ma vede, caci lumina din curte inca nu se stinsese si m-am aflat pentru o clipa in raza ei, de-ajuns ca el sa observe miscare inauntru, daca studiase sectorul pina atunci, si sa se retraga pe strada si P. sa nu-l mai vada. I-am spus sa ramina jos si am vrut sa ies dupa el, P. mi-a spus ca e riscant si ca tipul ala probabil nu se va mai intoarce acum.
Filmul care ruleaza in clipa asta e destul de cu suspans si am o stare destul de agitata si ma reped din cind in cind la fereastra care e deschisa...