Se afișează postările cu eticheta vio are viata sociala haha. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vio are viata sociala haha. Afișați toate postările

joi, 18 martie 2010

DJ Vio prezinta asta seara multe linkuri bune!

Asta cu DJ or nuj cum, youtube-DJ/VJ am vazut-o tot pe un twitter, poate ca la creativityhurts, da nu-mi amintesc cu precizie.
Cert este ca de la ionuca am ajuns la beranger care m-a dus la site-ul

----->>>>> asta <<<<<-----

apsolut mega senzational din el am ajuns la cartea cu parisul (click pe "uita-te inauntru") si cred ca de pe la comentarii or sou m-am dus in alt blog foarte misto unde am dat de mitsa lu simon si mi-am adus aminte ca ionuca are cartea si ca ceva am prins aici da nu mai stiu ce, stire? oricum, youtube are o carutsa de filmuletse cu mitsa asta, nu doar ala super cunoscutul cu bita de beizbol.

Cum vine treaba

Cind am vint acasa de la interviu, plina de bubi la picioare de la mirificii pantofi, mi-am zis daca nu plec de-acasa, or fumez, or ma-mbat, care nu tsineam. Asa ca am plecat in tirg. Intii m-am dus la clubu de someri si le-am zis ce mare brinza am facut, apoi m-am dus la haladuit prin magazine, ca asa e cind n-ai bani, te loveste shopincu!
Ei si ma holbam eu la niste diverse cind apare o familie cu un copil de vreo doi ani juma. Nu m-am prins daca domnul insotitor era tatal or bunicul, orisicitusi pe copil il cheama Marlon !!!!!!!!!! si nemtsii au o pronuntsie a lu r fuarte ciudatsica sh copilu ala se baga prin tuate coltsurili sh domnu ala tot striga dupa el maaaaaaarlon! maaaaarlon! maaaaarlon! Acu an vazt o poza cu marlon brando si o pisica si mi-am amintit.

Ieri P. s-a dat lovit la vizita la muzeu si eram si eo obo, da' m-am dus, daca tot eram in tirg. Si nu mi-a parut rau. Am fo la o expozitsie la Muzeul Evreiesc cu tema asta.
Pe malu (Bahluilui) Mainului era un nenisor de-al nostru cred, care cinta aceasta piesa la acordeon. Epocal! M-an rinjit prin tots porii (da, io pot sh asfel de chestii). LE N-are decit 50 milioane de vizionari piesa! Oleeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee! \:d/

Acu ezit daca sa ies la un gioghing or sma culc. Or amindoo. Afara-i suare sh fremos. OMG 17 grade!!!!!!!!!!!

sâmbătă, 24 ianuarie 2009

Aim veri bizi en inportant

Deci da dragele si dragii mei mersi ca mi-ati scris si va scriu si eu inapoi ca sa va zic caci sint bine mersi ceea ce va doresc si voo.

Nu prea eram in za mud ca sa scriu pe aicisha si P. tuma ce-a racnit vioooo essseeeen adica haide caci s-a incalzit mincarea deci f pe scurt:

m-am tuns
mi-am luat blugi evazati (redush)

ne-a venit prin posta serialu Friends conplect 10 sezuane 41 dvd-uri scrise pe-o parte si pe asta si stem deosebit de biziii caci abea ce-am ajuns la sezonu 4 deci ma-ntsalegets.

v-an saruta!

vineri, 4 iulie 2008

Matrimoniale

Tinara intelectuala, majora, calitati deosebite si rare, cauta pereche sau perechi de diverse secse cu atribute similare (vezi mai sus) pentru concert 19 iulie 2008, simbata, ora 20:00, in zona Frankfurt/Main, mai precis Dreieichenhain, intru emotionarea simultana (lacramat perfect legal, idem suspinat si suflat discret nasul in batista) la performarile clarinetistului si nu numai Giora Feidman.

Persoanele amatoare de senzatii auditive fabuloase sint rugate sa se iscaleasca la comentarii sau sa trimita o depesa la dovira at gmail dot com. Rugam grabire, timpul fiind limitat si riscind sa intre incetisor biletele in sac.

Pretul: intre 23,90 si 35,00 euri.

Anuntul este foarte pe bune pina in seara zilei de luni, 7 iulie, cind voi purcede in achizitionarea biletului, la 22:00 ora Romaniei!


>>>>> Aici <<<<<
puteti ciuli urechea la o mostra din virtuozitatea domnului. Plizdu!

PS P. m-a dat cu var ca cica nu-i place si daca doresc concert, n-am decit. Ca si cind asta m-ar tine acasa, come on!

luni, 28 mai 2007

Indiana Jones

S-a stabilit la nivel inalt ca plecam la munte!
Telul nostru a fost aici in zona, Herzberg, 591 m inaltime, asa ca, s-avem pardon, ala e deal toata ziua si toata noaptea, deci sa te cocotezi pe el e floare la ureche, clar!
Intilnirea 1 la 11 fara 10 in curte la DD, unde Catharina inca nu ajunsese (caci trebuia sa se spele pe cap, sa fie fermecatoare in padure), Flavio facea casa, asa ca io a violat corespondenta si-am scos revista duminicala de vag scandal si informatie BILD si am lecturat in grup. Apoi am plecat. Eram 6.
Ca la 10 minute mai incolo am ajuns la Rainer si Minou, unde s-au servit niste cafele, eu am baut apa, desfacind cu mare entuziasm sticla direct pe parchet... Au un apartament foarte misto, m-am declarat fana.
Ei, si gata, plecam de-a binelea!
Ne-am apropiat de zona cu vegetatie serioasa, am trecut un piriias si-am mers o gramazimea pe marginea lui. Fiind noi 9, s-au facut grupusoare de cite doi si eu am ramas la urma, ascultind nestingherita la domnu zen (cu cite o ureche).
Asta a fost asa, lejereanu. Si-apoi am inceput sa urcam si nesimtitii din fata au bagat un mega ritm, de parca ne cauta apocalipsa si fugeam de ea, nuj cum sa zic, oricum eu am zis ca-mi dau duhu si alta nu.
De fapt simteam si-un fel de ravaseala de la ochi, cu tot jocul de lumini si umbre, ba ochelari de soare pe nas, ba nu, zenul zbintuindu-se in stinga si dreapta si ametindu-ma, uitat doar in jos, sa nu-mi rup gitul, incit am renuntat la ochelari si la spinzuratoarea de la git si-am cerut pauza. Minou s-a miluit si mi-a dat o pastila de dextro energy si mai incolo o ciocolatica mars light parca. A fost mai bine. Dejeonasem o piinica, deci nu eram la capatul fortelor, dar ceva a fost.
La pauza mea de dulceturi, restul de 8 s-au dedulcit si ei cu cite-o sticluta de Jägermeister si au ramas in formatia asta pina la capat (eu fiind o doamna si in continuare nepunind gura pe tarii, mai ales in situatia fizica deosebita in care ma aflam; gurile binevoitoare chiar au opinat ca poate de aia nu-s in forma, ca n-am servit intaritorul, dar nu le-am ascultat!!!).



Cind imi mai revenisem, am facut o alta pauza, de cel putin un sfert de ora, ca se apucase sa toarne de mama focului, iar super haioase faze, trei umbrele, haine de ploaie, P. cu pantalonii siroiti grupa mare, iar Flavio, cel mai experimentat dintre noi, imi place sa cred, a scos un ploverasi alb la care Rainer a opinat direct ori te imbraci ala, ori cu un burete, cam tot aia e. Si-a avut dreptate.



Wilko stia tot felul de scurtaturi, ne demonstrase asta mai devreme, pe cont propriu, asa ca in momentul cind ne-am hotarit sa ne urmam drumul facindu-i in ciuda ploii si-am ajuns intr-un loc unde se desparteau cararile, eu am fost in jumatatea care l-a urmat pe el, a fost destul de abrupt, dar a mers, printr-un piriias (de ploaie probabil) si P. a fost de parere ca daca stia ca e ca-n Indiana Jones, poate se ducea cu ceilalti.
Pe care i-am asteptat la intersectia urmatoare, veneau toti cu limba pe umar, drumul lor se pare ca fusese mai lung si mai greu! Hihi:)


Asta se vede de sus de la restaurant, nu chiar spectaculos, dar probabil ca pe vreme faina e chiar frumos. Aerul era chiar imbatator si din loc in loc erau brazi taiati si mirosea fabulos (!!!) a rasina.
Ne-am primenit, ne-am uscat, am mincat si baut cite ceva si m-a luat o stare de somnolenta cum nu m-a mai prins de citeva luni. Am rezistat eroic si nu m-am atins de deliciul celorlalti:

(cele care ard sint din Meum athamanticum, cele din mijloc sint din Potentilla erecta (mor de ris la numele ultimei plante!)).
Drumul de la intoarcere a fost chiar parfum, Rainer si Flavio tot miriiau sa mergem cu taxiul sau cu autobuzul, ne-am intors tot prin padurea, frumos. Nici n-am facut decit o pauza si aia la marea arta. Dotarile au fost la Flavio in rucsac in Flachmann si la Rainer, care a avut vreo 4 feluri de whisky si chiar si paharele. Asa ca s-a servit pe parcurs, ca sa fie veselia cit mai mare.
Aproape de final trei dintre noi au avut un alt tel, asa ca ne-am despartit, restul de 6 mergind pe o terasa foarte faina unde ne-am potolit setea datorata caldurii excesive si am mai petrecut citeva ceasuri bune, pina ne-a luat foamea si-am halit cu totii, eu decizindu-ma pentru o salata super super faina de care imi amintesc cu mare pofta si bale curgatoare la aceasta ora (13:45):P


Si-apoi, ca niste eroi care au salvat lumea, am chemat un taxi care ne-a dus in Null Zwo (o crisma de linga casa) unde am incheiat ziua, eu aproape adormind, P. franjuri de la atitea intariri. Intr-un final a aparut si Wilko iar, scapat de la intilnirea cu matusile lui de 85 de ani care joaca intr-un bar carti si servesc si ele tarii.
Concluzia zilei ar fi un panseu pe care mama lui Flavio l-a emis, fiind gind la gind cu bucurie cu mama lui Wilko:
Wow! Deci faceti alpinism duminica! Ce frumos, v-a venit mintea la cap, ca deja ma ingrijorasem, altceva nu mai auzeam de la voi decit folbal si crisma!

Per total, o zi super super faina in care-am ris o groaza (inclusiv cu lacrimi). Evident, planuri marete sa continuam aventura. Haha!

marți, 24 aprilie 2007

Excursia de duminica

Am intrebat-o pe Anne duminica daca e libera pe 1 mai, ma gindeam ca poate vine in satu' meu in vizita.
Ea a venit cu ideea sa ne-ntilnim in aceeasi seara, ceea ce mi-a convenit de minune, asa ca am asteptat-o la gara, a venit cu doi colegi, i-am luat pe toti sub obladuirea mea generoasa:) si-am pornit in turul Frantei, etapa x, la picior catinel.
Au vazut vag Biserica Anglicana unde se tin frecvent spectacole de cabaret, Biserica Ruseasca pe post de monument, ca doar Mos Craciun si Zosima probabil stiu cind e deschisa, de-acolo in Kurpark foarte frumos pe linga terenul minuscul de golf, o privire la Cazino si la Cladirea Bailor (care arata misto de tot), am coborit in 3 la un izvor mineral, fetele mai curajoase ne-am inzdravenit fortele cu gustul delicios al apei:) (pacat ca nu sint poze cu mutra Annei... aaaaiiiii!!! vai ce nasoala eee!) (si cu panseul meu, nu stiu ce-am vrut sa spun, oricum a sunat Este ca acum te simti mai buna?:S), mirosit niste plantute inflorite pe traseu, pe linga terenurile de tenis, la Templul Siamez, pe linga lac, efectul nociv al CO2 pentru pesti (care pesti?), apoi din shaorma promisa am ajuns intr-un final la italienii mei dragi, unde am optat pentru aproximative beri si 3 pizze la o portie de paste.
Nu m-au dezamagit, se pare ca a fost totul super, eu n-am dovedit toata pizza, asa ca i-am pasat unui flacau fara papornita cutia la carat:">, am fost putin prin orasul vechi, apoi la castel, la intrare am dat nas in nas cu Nebunul (il mai tineti minte? Traieste, e bine-mersi!:S) care ne-a zis hallo, trupa a raspuns in cor, mai putin eu, le-am spus scurt povestea lui romantica, am mai scos un panseu: de-aci puteti admira panarama orasului, aaa:S:), se cam intunecase, nu se mai vedea nici sufletul, am ajuns la italienii cu tiramisu, unde Anne a luat o inghetata, i-am dus pe ulita principala, incet-incet spre gara, mars in toata regula, toti participantii au rezistat eroic, trenul abia plecase, am mai stat cu ei si-atit a fost.
Fara exceptie foarte fain (din punctul meu de vedere vag subiectiv:D), o seara reusita, doresc s-o repet.
:)

Doua trenuri si-o gara

Vad ca sortii tin cu mine invers cronologic, vine asa, ca ieri m-am urcat in autobuz sa ma duc cu baietii care urmau sa vina intr-un satuc uitat de lume pe linga Frankfurt si soferul s-a scremuuut sa nimereasca supercodul destinatiei cca doua minute, de mai aveam o mutare si pierdeam trenul si asta insemna sa mai stau 30 de minutele in gara. Probabil si restul calatorilor din autobuz s-au bucurat mult ca am urcat eu si am incurcat niste socoteli pe acolo. Na, in naivitatea mea, mi-am zis ca daca n-am apucat sa-mi iau bilet de la automat, nu-i nici o scofala, e fix tot aia.
Pe drum mi-a venit in cap sa citesc, dar nu mai fusesem de secole in oras cu trenul si m-am uitat si eu la primavara de-afara si una-doua am si ajuns.
Ne-am intilnit si probabil va urma un post doar cu ziua petrecuta cu ei:) si-apoi i-am lasat la masina, am inhatat cadourile si dusa am fost.
Am mers ca la un 7 minutele pina in statie, de unde urma sa iau iar trenul, ma rog, baietii ii tot ziceau metrou, ca merge si pe sub pamint, in fine.
Cascind eu asa gura si nestiind la ce ora vine, mi-am imaginat ca am ceva de asteptat si ochisorii mi s-au ciocnit de-un nene care era imbracat foarte elegant, pareau toale scumpe, apoi m-am uitat si la figura lui, avea un cap iesit din comun de mare si l-am catalogat drept homosexual, dupa vorba, dupa port:)
In statie am asteptat 20 minute, iar timp de cascat gura grupa mare. Un flacau foarte sportiv, cu alura de Ronaldinho si de Prince in acelasi timp, cu tricou alb mulat si pantofi sport albi (imaculati), niste pantalonasi bejulii pina la genunchi, calcati iar impecabil, si o basca asortata (de fapt vreau sa zic de aceeasi culoare), fara un picior de fir de par pe picioare:), cu bratarica de aur la mina stinga si un siret cu un soi de colt de animal salbatic la git, basca o coama lunguta si creata, ah, o nebunie, de asemenea barbierit intens. Il studiam eu cu mare foc pina mi-a cazut iar fisa cu zgomot, aaaa, pardon, ma scuzati, daca io v-as placea pe dvs., n-as prea avea cautare eu la dvs. Na, se la vii:P!
La doua scaune distanta de mine, un nene in sfirsit normal:) citea. Ma holbez intens sa prind titlul, deh, boala grea. N-am reusit sa deslusesc de pe coperta decit primul cuvint, l-am mai masurat o data cu privirea!!!, perfect normal, pe parola mea. De pe cotor se desprinde titlul integral : Homosexuali. Lesbiene. Bisexuali.
Wow, asta se cultiva, e sociolog, sexolog, ma-sa, in fine, e destupat la minte, clar! Nu doar se minuneaza ca bou'-n tirg ca mine.
Mai trece vremea, mai era o mutare si venea si trinutsu' meu, ma uitam in jos inspre trenu' din statie (ca la 6 metri distanta de mine), cind vad o aratare de pantofi-ghetuta uriasi, adica o marime ca la un 45 lejer as zice, negri, cu virf ascutit si toc cui. Ridic privirea si dau de cetateanu' cu cartea de mai devreme pe post de carte de vizita.
Lumea in vagon isi dadea coate. Io ramin proasta ca iar, daca nu cunosc, inseamna ca nu exista. Si cind exista, cu ce se maninca?

Nu, nu ma fac lespianca:P
A, la urma am citit si eu si am depasit fragmentu' unde ma impotmolisem. Acu' nu va mai zic ce carte:D!

luni, 9 aprilie 2007

Hristos a inviat!

Pasti 2005. Un grup de romani din satu' asta afla de-o slujba de Inviere in romaneste in Frankfurt. Intilnire rapida, la 23:40 eram ajunsi, dar inviase deja. Dupa ora Romaniei. Mare bucurie mare.

Anul trecut, o Vio obosita il convinge pe P. sa se deplaseze la aceeasi biserica, inainte de asta se intind amindoi nitel, cu alarmele pregatite, P. suna goarna primul, Vio somnambula ii explica ah e prea tirziu (desi nu era) si nu mai ajung nicaieri.

2007, 7 aprilie.
Nemaistiind Vio nimic de locatia aia din Frankfurt, pe cind se duc sa faca rezervare la greci la resto, ii pica fisa si ii intreaba ce stiu ei de noaptea care urmeaza. Foarte saritori, afla de-o alta biserica, e drept, grec-ortodoxa, in apropierea primei.
Se face seara, ne echipam, purcedem, ajungem, incinta plina, actiune ioc. Ceasu' batea 22:50.
Se face mai departe si 20, timp in care un nene ne tine o prelegere despre Romania si oamenii ei celebri si femeile frumoase si poporul minunat, istorie, formarea poporului, limba etc. foarte frumos, noua personal adica, statea linga P.
Na bun, la si 20 apare parintele, cinta ceva foarte scurt, urmeaza o pauza si lumea da sa galopeze afara. O doamna din comitet:P ne tine in friu, nu plecati, ca parintele o sa stea in usa si-o sa ne dea la toti lumina. Paf, luminile stinse, P. ma ia de mina,23:25, in usa luminarea si ne indreptam si noi. Dascalul le zicea in legea lui, veniti sa luati, parintele veniti sa primiti lumina.
Si lumea iesea. Asta se intimpla la primul etaj, intrarea era pe mijloc, in stinga si dreapta doua balconase si scari. Care se umplu de oameni. Deodata parintele e jos si citeste din Evanghelii. Nu vad nimic, vad mai precis oamenii pe trepte si aud vag cite ceva. Lumea isi face cruci, cintam Hristos a inviat din morti cu moartea pre moarte calcind si celor din morminturi viata daruindu-le de multe multe ori, incet-incet mi se face cam rau, P. ma intreaba din priviri daca mai stam, luindu-l si pe el cu lesineala de la atitea luminari aprinse. Eu nu si nu, pina nu zicem de trei ori Hristos a inviat! Adevarat a inviat! nici gind.
Pauza la parter, intram inapoi in biserica (evanghelica de felul ei, dar inchiriaza cumva si la ortodocsii romani si rusi, plus alte confesiuni), doamna din comitet ne pune sa stingem luminarile, ca putem lua la plecare de jos.
Stam pe bancute, urmeaza niste rugaciuni, nu ma prind pe ce criterii ne ridicam in picioare ca oile si ne asezam asijderea, plecam ca P. parcase dubios.
Mai iau o tura lumina, ies asa din biserica, niste tineri glumeti pe care i-am crezut romani, dar aveau accent german turc, fac misto de luminarea mea aprinsa in mijlocul zgirie-norilor (biserica e fix in zona Messe, unde sint tirgurile internationale etc.), se si stinge, ajungem si parcam si ciocnim pe strada doua oua, il fac praf pe P. si insist sa aruncam cojile pe jos, P. refuza ca e civilizat.
Apoi mergem la ziua lui Markus, unde eu dorm frumos pe canapea ca anu' trecut si mai repetam idem faza cu oul.
Ieri am fost obosita grupa mare si cu atitea libere etc. ma simt ca la Anul Nou.

De cind e moda asta sa intrebi cum ai petrecut de Pasti?
Adica stiu ca sa ne bucuram si sa ne veselim, da' trebuie si bairam?

PS Romanii cum ii stiu, ori doamnele cu tocuri cui si costumase roze si un brat de bijuuri de aur (presimt eu ca toate), ori domnii modesti rau cu adidashi si geci, in fine, P. a remarcat citeva damicele prezentabile (5-6), domni deloc. Acu' vorbim de frumusetea legendara a poporului din care cu mare drag ma trag.
Nu m-am simtit totusi stinjenita, asa cum s-a intimplat in metrou la ora 11 in Bucuresti, cind lumea era la trening si papuci terminati... bancherii banuiesc eu ca se deplaseaza mai devreme cu mijlocu' de transport in comun.

Daca e marti, ma uit la tv (post cultural, normal)

Stiu ca inca nu e, dar a fost saptamina trecuta si va fi si miine.
Acum 7 zile ciugulisem o portie din vestita supa, i-am mai turnat apa si-am clocotit-o. A doua zi P. i-a facut vint, ca vai era de citeva zile.
Atunci am devenit vegetariana cu lactate, daca ma-ntelegeti. I-am interzis sa mai faca supa de pui, ca singura nu dovedesc ditamai cratitoiul.
Bun, se facuse marti seara, mai erau ca la 10 minute pina sa inceapa primul din cele trei seriale (Gilmore Girls, o serie in reluare, nu foarte interesant), P. se ofera sa faca rapid o salata, eu accept:) si cit dispare el jos, aprind o pipa si deschid geamul. Cum fumam eu mai bine, ma-ntreb ce-ooor mai fi pus in tigarile astea de miros in halu' asta!
Mirosea a cirnati prajiti si alte delicatesuri, de n-am cuvinte. Apare P. cu salata, ma uit scrutatoare in castron, neica, unde-i carnea?
Pai miroase din curte, fac vecinii gratar!
Valeu, deci s-a deschis sezonul si este groazniiiic! Am trait si vara trecuta citeva experiente traumatizante si sincer nici acum nu ma simt mai bine. Ma gindesc sa nu dau deloc pe-acasa, decit seara dupa ora 11, cind sper ca s-a stins jaraticul, sau sa ma mut, sau sa facem si noi gratar in camera, sau pe terasa cind va fi gata terasa, sau tot in curte, sau sa ma imprietenesc direct cu vecinii fomisti, eu nefiind, normal, sau sa nu mai pun virgule inainte de ,sau, iac-asa...

Asadar abia astept ziua de miine, fara gratare, sper, dar cu Desperate Housewives, care e bun-bun, n-am nimic sa-i reprosez serialului astuia, si-apoi marea mea pasiune de data relativ recenta, Grey's Anatomy. Vai, ma uit cu limba scoasa la fiecare episod si nu-mi prea ajunge, cum sa zic, ma bucur cel mai mult de seara de marti dintre toate ale saptaminii...
Daca a vrea youtube, un videoclip cu Snow Patrol si Chasing Cars, super super faina piesa, si cu nenisorii din serial. Deci.:P





PS Am servit carnita deja de vineri si alcool simbata (da' foarte delicat). Am lasat-o vag mai moale cu bericicile, pe sistemul nu cumpara, ca daca cumperi beau ca este. :)
Poate mai scriu si despre Inviere.

luni, 2 aprilie 2007

Noaptea muzicii live

Am aterizat simbata putin dupa ora 18 de la munci, am intrat foarte fugitiv pe net, P. nu era, m-am cocotat in virful patului, tv inchis, cartea in brate, inca era lumina, am citit un ceas pe ceas aproape:), apoi am papat si ne-am echipat (adica luat aceleasi haine de la munca din nou, doar sint foarte constienta de aspectul meu fizic si-l valorific in diverse ocazii (cind dorm, spre exemplu, dar sa lasam aceste mici si mai mult sau mai putin false modestii)), am sunat la turci, ne-am intilnit cu ei la coltul strazii si-am purces in marea noapte.
Anume este o seara pe an cind de pe la 20 pina pe la aprox. 24 in diverse crisme din localitate se intimpla diverse event-uri! muzicale, formatii sau dj etc.
Ei si Vio voia musai la primarie la grupa 2 din lista alora, care urma sa facacavaruri (!) dupa un oarecare neamt Peter Maffay (parca, cica e din Transilvania, faceam misto ca o sa ma intretin cu el (cu Peter deci, despre care nu fusese vorba ca va fi prezent, dar ma rog) in romaneste) si deci tineam eu mortis sa-i vad si mai precis sa-i ascult. Lumile s-au minunat, de cind esti tu mare fana a lu nenea asta, eu urgent am dat pe goarna un mare slagar nemtesc pe care-l stiam de la sarbatorile cind lucram in cort si se auzea din jur muzica si am si nimerit-o periculos, cintam din alt mare muzicant. Ei, iaca, mare paguba. In fine, m-am plictisit copios ca sa zic asa:p cu o alta formatie, cei pe care-i doream cu ardoare intirziau sa vina, asa ca ne-am carat (ultimii din grup, P. rezistind stoic pe baricade, sa-mi faca mie mutrele).
Mai amuzant ca tot la primarie era anuntata prezenta si producerea:P unui cetatean (ala negru, pardon sincer!) de la Boney M si cind am intrat si ne-am pus brataricile de 10 euro (cu care intram peste tot) la miini, am si citit ca vedeta e lata in pat si in locul ei vine altcineva, n-am retinut cine, oricum, o alta mare celebritate.
Turcii lasasera vorba ca se duc in barul x, cind am ajuns si noi acolo era tixit ochi, asa ca eu am venit cu ideea (de altfel geniala) sa mergem la hotelul de shpe stele din siti, era si el pe lista locatiilor fierbinti ale serii si auzisem multe despre el, am vrut sa-l vad din interior. Am fost, era o plictiseala nonsalanta, ne-am carat.
Niste tineri tineri beti aruncau cu sticle intr-o statuie in parc, P. s-a crizat si nu mai stiu acum ce metode de exterminare a propus:), am fost in Havana, si-acolo era fuleala maxima si un slagarist ii dadea din gura latino si avea pletute si o basca cheguevariana, am stat fix 5 secunde, in curte aveau un stand cu bere si niste scaune, ca la bar, plus un stilp care incalzea cu gaz in partea de sus, n-am idee cum se cheama, dar mirosea vag agreabil a ceva incins (?!) cind am trecut pe acolo si m-am uitat si-asa mi-am dat seama ca venea caldura de acolo, nu stia nici P. cum ii zice chestiunii.
Am reusit sa comunicam cu turcii, erau si "parintii" lui P. in Peppers (adica Angela cu prietenul ei poreclit de je Igor (ca-l cheama Egon, deci merge uns)), ne indepartasem putin de tinta, eram pe Audenstrasse, era o gramada de lume pe-afara si un miros de friptane de mi-am zis vai ce bine ca nu-s musulmanca, m-as fi lasat purtata involuntar cu nasu' inainte.
Asadar am ajuns in fata la Peppers, se statea ca pe autostrada la ora de virf. L-am reperat pe F., era aproape de intrare, inauntru, dau sa intru, mesteru' de la usa mi-a taiat-o, e prea plin, nu mai lasam pe nimeni! F. a facut semn ca are si scaune pentru noi, minunat, am intrat, era o trupa de patru cetateni masculini de culoare, imbracati in costume negre si camasi albe, nu m-a fascinat foarte tare ce cintau ei, dar lumea (mai ales gagicile) era in delir maxim, se dansa, se hahaia, se aplauda, se cinta, alea alea.
Mai ales ca flacaii s-au si dezbracat la maieoase la un moment dat la care tre sa recunosc ca m-am rinjit foarte tare si ei aratau binisor (mai ales ala cu paru' scurt si fara ochelari de soare si cu maieoas negru:">), dar s-au apucat de dansat doua cabaline in fata mea si a trebuit sa ma cam strecor cu privirea, chit ca eram cocotata pe un scaun inalt.
Cel mai tare m-a amuzat o gagicuta care dansa foarte zvapaiat, ca sa zic asa, am cam ris de ea, saraca, banuiesc ca isi imagina ca danseaza foarte cool, dar isi cam arunca fundu' in spate, nu-mi dau seama cum as putea sa-i descriu stilul periculos de dans, era un vis si-o nebunie, am catalogat-o fara drept de apel ca e foarte, da' foarte dorita de altceva, cer mii de pardonuri celor pe care i-am oripilat aici.
Da' ea era draguta asa in felul ei cind statea linistita si bea din cola cred.
Apoi P. mi-a zis ca doreste acasa si eu sa mai stau, da' eram si eu cam turmentata de oboseala (am servit un radler si-o bere per total, deci am fost foarte foarte retinuta), el m-a asigurat ca baietii aia sigur se mai dezbraca dupa ce plecam noi, i-am lasat in durerea lor muzicala, am share-uit un cirnat pe drumul spre casa, l-am blefturit ca lasase lumina aprinsa si-am dormit ca o prunca.

Submit Your Blog