Agentia de detective nr. 1*

Dupa cum zice si titlu', e o carte politista, da?
Dar daca sinteti nasuri fine si nu va apucati de chestii de astea easy cum ar fi deci carticele cu detective, sa stiti ca in cazul asta sinteti eronati si foarte snobi! (Ha!)
Bon, deci e vorba de Mma (care inseamna doamna, cred, si eu in economia lecturii am citit mereu madama) Ramotwse. Daca v-asteptati sa se recomande, Ramotswe. Precious Ramotswe, va inselati.
Este o femeie de bun simt din Botswana (da, chiar au moneda ca localitatea aia din Croatia), pe la un 34 de primaveri care dupa ce-i vinde cireada tatalui ei proaspat decedat, in loc sa-si cumpere o macelarie, ea infiinteaza o agentie de detective. Cu ea ca detectiva si cu o secretara.
Cartea mi s-a parut pe alocuri vag ironica, e scrisa intr-o maniera simplista, adica nu la modul super complicat ca la Heidegger (pe care nu l-am deschis vreodata si nici nu am de gind, pardon, dar imi place sa cred ca e groaznic de complicat!), ci easy asa, ca o plimbare cu jeep-ul prin desert. (V-am terminat, iar imi place sa cred.)
Cazurile pe care Mma Ramotswe le dezleaga unul dupa altul sint inedite macar, daca nu cine stie ce spectaculoase. Ce e frumos in carte e cum e imbinata treaba asta pe drumuri de munte, pardon pe nisipul desertului, cu Africa, locuri si oameni si fapte.
Sint cam sigura ca e prima carte autentic africana pe care am citit-o (sper sa nu dau cu bita-n balta la categorisire), autorul e nascut in Zimbabwe, dar Botswana e o tara vecina, deci probabil diferente mari de peisaj n-or fi, zic eu, tufa la geografia Africii (nu se dadea la bac la vremea mea).
Oamenii sint simpli, in mare parte, au numele alea imposibile africane, cu prenume englezesti in mare parte, cum sint Precious, Happy, Charlie, Wallace etc., ceea ce ii face oarecum colorati asa:). Isi vad in principiu de treburile lor, la fel cu oamenii de pe alte continente, doar ca atmosfera in Africa asta in care te topesti de caldura mi se pare mult mai asezata si mai relaxata. N-or fi avind ei cine stie ce civilizatie (civilizatie as in luxul de pe lume...), dar tot ziua muncesc sub soare, iar seara se baga linga foc si-si fac un blid de mincare. Iar Mma Ramotwse, despre care se poate spune ca traieste mai bine decit media, are casuta ei cu gradinuta si cu veranda, frigider si cuptor cu microunde. Si in Gaborone este chiar si un Mall. (Deci mai devreme decit a avut Romania.)
Cazurile pe care le are prima agentie de detectivi infiintata in Botswana sint care mai de care, la modul cred ca sotul meu are pe alta, cred ca sotul meu a furat o masina, fata mea iese cu un baiat si vreau sa-l iau la intrebari, un copil furat, niste falsuri la un avocat, un doctor fals (asta e cea mai ampla bucata si mi-a placut intriga:D), talismane de la vraci si vrajitorii (un subiect tabu pe care Mma detectiva il ia in piept).
Despre figura centrala aflam putine lucruri, in ceea ce priveste aspectul exterior, Mma este corpolenta (poarta XL la rochii), are bataturi la picioare si merge la coafor. Nu-i place moda americana a femeilor slabanoage si este mindra de statura ei, considerindu-se pina in maduva oaselor o africana. A fost casatorita, a avut un copil, o cer mai multi de nevasta, ea tot refuza si la urma de tot in carte se hotaraste sa-l faca pe prietenul ei (prieten in sensul de prieten, da?) fericit.
Deci mie cartea mi-a placut prin simplitate si prin pitoresc.
Ma gindesc ca pe descrierea personajelor nu prea se insista, pentru ca probabil marea majoritate sint negri si cred ca era redundant sa se precizeze era un barbat negru cu parul negru cirliontat si ochii negri si limba roz.:)
Mai apar si indieni in peisaj, ma intreb daca sint chiar indieni din India sau doar o rasa care nu e chiar neagra. Desigur este vorba si de citiva albi, ca mai sint si din astia in Africa:).
Doua cazuri sint rezolvate de Mma Ramtswe mai amuzant, primul cu Aratosul, un sot care este foarte deschis spre alte orizonturi feminine, dovada este chiar o fotografie cu el si detectiva pe canapeaua ei de acasa, moment in care clienta face criza de nervi si o face cu ou si cu otet pe aducatoarea vestii. Al doilea e cel cu tinara de 16 ani banuita de parinti ca are un prieten, care se dovedeste inventat, pentru ca familia sa n-o mai spioneze; pe presupusul prieten il cheama Jack, iar dupa ce se linistesc ploile la figurat:), intr-o zi cind Mma isi bea cafeaua pe terasa unui hotel, se intilneste cu tinara care tine sa i-l prezinte pe flacaul de linga ea, si anume pe Jack.
Cam atit, cum am citit cu creionul, as avea niste fragmentele, pe care o sa le postez mai incolo (mai ales ca-s multe).:D

*Alexander McCall Smith, Polirom 2006, proza xxi, 264 pag., 22,95 lei (noi), traducerea si adaptarea :D (traducere din limba engleza si note de Viorica Boitor)