Don't

miss
that!
or
that!!! (am descoperit-o mai tîrziu, îmi place la nebunie muzica, imaginile sînt bestiale, părerea mea, vocea tipei foarte faină, la text n-am fost groaznic de atentă...)

Song

Is it dirty
does it look dirty
that's what you think of in the city

does it just seem dirty
that's what you think of in the city
you don't refuse to breathe do you

someone comes along with a very bad character
he seems attractive. is he really. yes. very
he's attractive as his character is bad. is it. yes

that's what you think of in the city
run your finger along your no-moss mind
that's not a thought that's soot

and you take a lot of dirt off someone
is the character less bad. no. it improves constantly
you don't refuse to breathe do you

Frank O'Hara

Cutia neagra

N-am citit despre cartea asta mare lucru pe net, pentru ca guru Luciat inca n-are nimic de domnu' Amos Oz:).
Da' mie mi-a placut mult, (am s-o dau iar in patetisme si limbaj de lemn, da' daca altfel nu pot...!) intii ca e interesanta scriitura asta epistolara, nu cred c-am mai citit ceva in stilul asta, am inceput Legaturile primejdioase si le-am abandonat cind eram deja avansata, deh, boala cronica.
E vorba de-o familie sau doua, daca ii luam pe Ilana si pe Boaz (cu generozitate) ca apartinind amindurora.
Ilana a fost maritata cu Alex, a rezultat copilul Boaz, Alex a dat divort cindva, Ilana a ramas cu plodul, s-a recasatorit cu Michael si a aparut si Yfat pe lume.
Boaz e foarte rebel la inceputul cartii si Ilana se vede silita sa-i scrie lui tata-so s-o ajute cu flacaul si de aici se leaga si se incurca foarte multe ite.
Cel putin in prima jumatate am ris mult, cartea e tradusa elegant, Amos Oz scrie pe gustu' meu mediocru, se alterneaza scrisorile cu telegramele, desi aparuta in colectia Cotidianul, n-as spune ca m-a chinuit cu greselile de tipar (mai putin una perpetua, dar cu care m-am obisnuit: lipseste un spatiu la inceputul scrisorilor, sint doua cimpuri in susul paginii cum ar veni, in stinga destinatarul cu adresa si in dreapta data si localitatea etc., ei, la romani coloanele nu sint separate si-mi place sa cred ca nu asa trebuia sa fie, la modul ca avem (ex. aproximativ)
Alex G. 12.08.1976
Univ. nu stiu care Ierusalim
SUA).
Mi-a placut ca e o carte vag contemporana despre evrei si Israel, n-as zice ca exagereaza cu ceva, adica scriitorul isi face treaba si-si deseneaza bine personajele, iar Michael, care e cica foarte religios, tot le cinta in felul lui, da' ironizat bine pe alocuri. De exemplu scrie el o scrisoare (normal:O) foarte suparat si toarna un brat de jigniri si sa se faca dreptatea divina in Cer si Dumnezeu vede si caieste-te, ucigasule si criminalule etc. si incheie foarte frumos cu respect, urindu-va un an nou cit mai bun, Michael. Hihi!
Amos Oz mi s-a parut pe alocuri vag dostoievskian si marquez-ian, deh, dreptu' meu, nu mi s-a parut ca ar copia, tocmai, voiam sa zic ca impresiile astea l-au mai urcat in ochisorii mei.
Descrierile i-au iesit si mie cartea mi-a spus multe, adica m-am trezit de jde ori ca citeam o fraza si visam cu ochii deschisi la amintiri de-ale mele, ceea ce-i un lucru bun, zic eu.
Romanul (?) are cam de toate, pe toate gusturile, asa, as fi apreciat poate mai mult ca unele scrisori sa fie mai scurte.
Finalul m-a surprins, nu pentru ca e cine stie ce uimitor, dar ma asteptam cumva la altceva.
Na, cititi si-o sa vedeti.
N-am nici un chef sa scriu unde si cum a aparut cartea etc. pardon.
Stiu ca la recitire imi dau seama ca voiam sa mai scriu si aia si ailalta, dar acu' nu-mi vine-n cap, asa ca e mai sanatos sa nu recitesc prea repede, ma gindesc eu. :)

Nu aveti incredere in postas!

Acum citiva anisori cind n-aveam eu drept de munca iacata-ma bintuind saiturile in cautare de un babysitting mic, na... si il gasesc pe un nene, schimbam niste mail-uri, foarte amabil el asa, imi cere numarul de telefon si ma suna si mai frate nici ca are de gind sa mai ia o pauza. Pina mi-a mirosit mie dubios si i-am zis a sori tre sa inchid. Noroc ca a fost atit de inteligent de a sunat mereu de pe acelasi numar si a dat si semeseuri si nu i-am mai raspuns niciodata. Mare bucurie.
Oricum de pe-acolo am dat de o familie cu care m-am inteles tare si am facut un purcoi de bani pe spinarea lor. Mi-e dor de ei (serios).
Am mai lucrat la un nene foarte misto, ne-am inteles foarte bine, inca ne mai intelegem, intr-o seara m-a sunat sa stabilim un termen si m-a-ntrebat ce mai fac, iaca m-am despartit de barbat, pac mi-a luat vorba din gura, aaaa atunci permiteti-ma sa va fac curte, doamna Vio... io!!!!!!!!!!!
Ah noroc ca imprejurarile mi-au permis sa-i tai macaronica zicindu-i ca totusi single nu-s, na bun, si-am stat o suta de ceasuri la telefon, ca pe mine m-a mincat foarte tare curiozitatea sa vad ce-i mai mhhhh (insert that word here) mintea, dupa ce-mi zisese ca e indragostit de mine (si normal!), eu ma intrebam daca serveste alcool in timpul conversatiei, na, era vineri seara, era ok, a dat niste dumite de genul sa merg la el, i-am zis pas, poanta e ca bun, fusesem eu curioasa, da' nu doream sa nu mai lucru la el, ca iaca banisorii frumusei si fara stress, el a propus sa ne tutuim, ok, a vrut sa ne pupam cind ne-ntilnim. Bine tu, am zis eu.
Ne-am intilnit a doua zi pentru predarea stafetei si saracul era cam rusinat, m-a rugat sa nu fiu suparata pe el, n-am fost, s-a linistit complet, n-a mai fost vreo aluzie si de-atunci totul e mirific, doar ca luna viitoare se muta.
Smirc.

Voiam oricum sa aduc aminte stimatilor telespectatori care ne urmareste acum in direct sa instaleze troieni si alea alea, ca sa supravegheze ce fac copiii pe net, nevestele etc. La mine a avut efect.:D
Mda, acum imi da mina sa rid.