duminică, 25 februarie 2007

Caleidoscop

Am ramas oarecum paf cind am dat de asta, ma cauta Brazilia, here I come!!!

Am ramas datoare de vreo saptamina cu un link la un filmulet care mi s-a parut foarte cool. Cica-s toate faine, daca doriti, le gasiti la urma.

Haios mi s-a parut si flacaiasul asta cu peruca.

Am fost aseara la ziua Dianei, a implinit 22 de primaveri, m-am simtit partial cam baba, dar au iesit discutii interesante, apoi am dat o tura in DD unde m-am plictisit de moarte si, cind sa plec acasa, tocmai decolau si Ana brazilianca si barba-so si ne-am dus impreuna in Havanna, unde am dansat vag si am ajuns acasa la 4.
Urasc telefonul fix si turca mea m-a inteles ca turcii si m-a sunat ieri intr-o veselie, iar eu in aceeasi veselie nu am raspuns. Daca i-am zis sa ma bipaie pe mobil! I-am pus in vedere lui P. ca daca da numarul de fix pentru biznizurile lui, il jumulesc.
Am ajuns si la Angela unde am ptidejeonat si mi-am facut provizia de trei ziare cu mica publicitate, la care sper sa sap miine.
Imi vine sa-mi arunc ceololarul pe geam, cit e el de dragutel si merge cind vrea, adica imi arata ca am semnal, pot suna si e chiar o idee foarte buna sa sun, ca apoi incep sa-mi apara sms-urile primite acum doua zile, apelurile ratate etc. Cih!
Mi-e foame. Am vorbit si cu mama vreun ceas, ca sa stiu o treaba.
In rest, noroc de Jen ca am vazut niste episoade din GG, m-am apucat de nebunii.

Nu in ultimul rind, am primit un video joliiii foc cu pisici pe care nu stiu sa-l pun aici, iar S. mi-a dat doua piese faine de la Prefix 032.
Si-acu o sa behaaaai, noroc ca n-am baut, ca ma apuc de bocit de deznadejdi:D

cind vad parul tau
mi-aduc aminte de liceu
de prima dragoste curata
ce nimeni nu o uita niciodata
cu parul tau
as vrea sa ma joc si eu
cum face sotul tau
citeodata...

vineri, 23 februarie 2007

Shazzer: Well, fuck me...*

Daca tot am pomenit ca acu fo doi anisori eram cu Sophia prin Frankfurt, iaca se intimpla sa dau azi de ea pe msn. Ce frumooos!
Cu Sophia am fost colega de munca, am frecventat cu ardoare o perioada buna barurile cam in fiecare seara pina la inchidere si apoi ne-am dus incercanate a doua zi pe ogor, din astea.
Intr-o vreme era impreuna cu un american de la o baza militara de aici, Luis, a ramas si putin gravida, a pierdut copilul, apoi s-au si despartit, si-a gasit alt loc de munca, Luis era in Irak, Sophia a luat interviul pentru stewardesa la Lufthansa, visul ei, nu ne-am mai vazut, desi locuiam in acelasi oras, ne mai trimiteam din cind in cind sms-uri, e-mail-uri, mesaje pe msn... chiar de Revelion, cind eu eram in Iasi, mi-a dat vestea ca s-a impacat cu Luis (mecanic in armata, repara tancuri etc.) si nu mai poate de fericita. Ma rog, m-am mirat sincer, ca stiam cit bocise dupa el, dar asta e, fiecare face cu viata lui ce vrea.
Si-acum e de doua luni in Washington DC intr-un spital la capatiiul lui, ranit, dar recuperabil. Cica treaba cu stewardesa nu era ce si-a dorit ea (in fapt), facultatea a atirnat-o de gard, ar putea s-o reia din state, acum asteapta sa-si revina el de tot si sa se mute impreuna in Houston, de unde e el (familie de mexicani, as spune, parca) si sa-si inceapa viata...

Iaca, uneori, linga tine se scrie istoria.


*daca nu stiti, dati-va in google si o sa vedeti ca e din Bridget Jones.

joi, 22 februarie 2007

Lauda-ma, gura!

Raportam de la fata locului, urnele s-au inchis, la multi ani, inchei ziua de fata cu 208 vizite unice si 84 de revenenti. Sa-mi traiti, maica!
Cu asta imi bat in cuie recordul si ma tem ca ramin la el desi... blogosfera e mare si posibilitatile-i sint nebanuite, pe linga ca nenumarate.

Hai sa ne iubim!


Daca tot a trecut Valentinul, voiam totusi sa va arat ce idei minunate si originale au unii. Cei de la Swatch ofera pe linga cesuletul ala dragalas (am impresia ca e cu inimioare) si o papusica Voodoo. Pare-mi-se si cu ace la ea, ce mai, tot tacimul.
Cum functioneaza?
Interpretare posibila : tie-ti place de Marcica, Marcica e cam fluflua (!) si parca i se scurg ochisorii dupa Socrate (!!). Doresti ca Marcica sa-l uite pe Socrate, ii oferi cesuletul si papusica o tii pentru tine, ii pui numele Socrate si ii infigi sistematic chestii ascutite prin inima, ochi si unde mai trebuie, intre picioare ma gindesc eu ca s-ar cere.
Daca Marcica e deosebit de fluflua si nu stie ce vrea, respectiv, ii place si pe Doroftei, Puiu si Costache, atunci cumperi mai multe papusele si iti vezi de treaba ta.
Daca a avut efect, faci comanda direct la swatch pentru la anu' sa-ti trimeata o papusa in marime naturala si-o tii in caz de primejdie.
Daca nu, iti cumperi una gonflabila, na.

De ce o urasc pe Alanis Morissette

Cind eram mai jovena, aparuse madama cu super slagarul Ironic. Si varu-meu, dupa ce a compilat el mai mult asa, uitindu-se de citeva ori la videoclip, a venit cu ideea originala var-mea, tu semeni cu aia! Cum sa nu?!
(Dumneaei m-a mai impresionat teribil (adica ciiiih!) cind s-a gindit sa cinte senkiu india imbracata ca sa zic asa in curu gol.)
Ca sa localizati perioada, intr-o seara, tot cam pe-atunci, ma opreste la lift vecina de la 10 si-mi zice vai Vio dar tu semeni cu Gianina Corondan! Ai las-ma!!!! Eu iubind-o pe tanti asta la modul spectaculos inca de cind prezenta starea vremii si dragostea noastra a continuat pina in zilele noastre.

Ei bun, ieri pe la un doua, noaptea, tooocmai veneam de jos si voiam s-o citesc pe Alma care-mi spusese in casca vezi ca m-am reprodus, cind il gasesc pe P. in pat, odihnindu-si ochii (laptop-ul lui era inca cracanat pe un sudoku (mare destept, are o gramada de puncte, ma complexeaza) si cinta, culmea, Ironic). Mi-am zis ei, sa-mi odihnesc si eu ochii inainte de-a ma culca de tot si mi i-am odihnit asa de bine, pina pe la un 6 jumate, cind mi-am luat inima-ntre dinti si m-am dus sa-i pun capac disperatei care toata noaaaptea imi susurase la urecheeee vai ploua cind te mariti si free ride dupa ce tocmai ai plaaatiiit. Ocazie cu care am stins si luminile, am scos scrumierele pe pervaz, am deschis geamul, m-am imbracat in pijama si am pus ceasul sa sune, P. avea un bizniz de dimineata.

Cind m-am trezit din somnul de dupa-amiaza, am auzit oaresce muzica. P. jos asculta Alanis. M-am dus cu-o moaca de inmormintare si i-am repetat c-o urasc pe madama, el a zis ghinion. Mhh!

Pe seara

Mi-am urnit oasele batrine pina la magazin, aveam intr-un buzunar 3 euro foarte marunti, m-am dus la casa, i-am zis gagicei am marunt, aaa du-te la casa cealalta, m-am executat, era o fata pe care parca n-o stiam, i-am plasat cardul de angajat, ea a marit ochii a minunare Parca va stiu, dar nu stiu de unde va stiu. Am luat-o la per tu scurtut Te cheama Jennifer? Desi vag posibil, si-a marit ochisorii si mai si, s-a uitat la ecusonul din piept unde scria doar numele de familie... ???
Pai ai platit tu la mine marti (cu cartela de la magazin, unde scrie numele complet)! Nedumerire pe fruntea ei... Am cumparat niste cutii? Nu cunosc, in gindu' meu, da' n-ajunge ca-ti stiu prenumele?:)
In spatele meu era o familie cu doua fete adolescente, romanasi, iar afara la standuri mai erau doi mai in virsta, as zice, peste 60, ea tot ii striga lui Poti sa te uiti si tu! Am zis ca poti sa te uiti si tu!
Bineinteles ca m-a ginit unul din sefi si m-a intrebat Doamna Vio, da' azi nu luati doua sticle de vin rosu? Eu: Pai ce, azi e marti? El vag perplex. Oricum am zis de-atunci ca nu-s pentru mine!!
Se gindise el sa comenteze data trecuta ca ce cumpar aduce a raceala (luasem o sticloanta cu extract de eucalipt parca, de vinturat prin cada cind faci baie si suferi de ceva-uri la cai respiratorii etc.) sau a petrecere (vinoasele, tigarile). Na, domnul Veveritul era, daca tu nu po' sa-ti imaginezi ca unii se mai uita si la tv, problema ta.
Nu stiu de ce, am impresia ca nenea asta e foarte singuratic, din glumele disperate pe care le face tuturor femeilor si la care ride el cel mai amuzat, zguduindu-se.
Mna.

Autoportret


Ideea vine de aici si din faptul ca inca nu mi-a cazut nasul in taste si acus e gata si mincarea.
In principiu arat cam asa, un pic mai slaba la fata si o idee mai dolofana la corp, parul e de alta culoare, dar la figura sint palida si nu le am deloc deloc cu treburile astea artistice, dovada ochisorii mirati.
Dar puteti sa va desenati si voi, ca e fara soft si nu e chiar asa de easy precum pare!
Noapte buna

Bonus

Your Aura is Violet

Idealistic and thoughtful, you have the mind and ideas to change the world.
And you have the charisma of a great leader, even if you don't always use it!

The purpose of your life: saying truths that other people dare not say

Famous purples include: Mahatma Gandhi, Martin Luther King, Jr., Susan B. Anthony

Careers for you to try: Political Activist, Inventor, Life Coach

Azi ne testam, ca ma doare sfecla

You Belong in Barcelona

When it comes to Europe, you don't want to decide between culture and fun. You want art by day and a big party by night.
Barcelona is ideal for you. You can check out some Picasso, eat some tapas, take a siesta, and then dance all night!


What Your Underwear Says About You

You tend to buy new underwear instead of doing laundry.

You're comfortable in your own skin - and don't care to impress anyone.


You Are 51% Selfish

You are quite balanced. You are able to compromise when it's in the best interests of those involved.
But you're no pushover. If something is important to you, you'll get it!


You Should Learn Swedish

Fantastisk! You're laid back about learning a language - and about life in general.
Peaceful, beautiful Sweden is ideal for you... And you won't even have to speak perfect Swedish to get around!



You Are 56% Sexy

Your Sex Appeal Is: High

You're quite sexy, and you're probably at least partially aware of your powers.
Don't let your self doubt ever get the best of you. You're even more attractive than you know.


Nu trag nici o concluzie pe azi, ma duc sa-mi fac somnu de frumusete, sa-mi mai cauzeze la secsapil. Si, logic, sa ma apuc de suedeza, ca tot se-ntreba cineva pe google cum se zice la la multi ani. Ei, cind o sa aflu, va informez. Noapte buna.

O noapte lunga

Vio n-a fost prea muzicala de mica, bine, nici n-avea cum, acasa se ascultau la pick-up povesti (Mateias Giscarul), Mihaela Runceanu, Stefan Hrusca si (o sa revin cind o sa-mi amintesc cum se numeste interpreta maramureseanca), aaasa, Angela Buciu.
Radio-ul cumparat impreuna cu aspiratorul in rate a avut o soarta cruda si, in plus, nu era tras in banda. Pina sa aiba un casetofon, au trecut ani si ani.
Oricum, incepind din clasa a 5a, in principiu Vio n-a mai servit tabere, ci expeditii, cu cortul adica, cu domnul profesor de geografie. Si intr-o astfel de excursiune s-a intimplat sa se intimple:P si o discoteca, unde fetele si flacaii dansau de zor pe diverse slagare, iar Vio se uita la ei si baga la cap.
Daca prindea un pas, cu greu i-l scoteai din cap, asa cum s-a intimplat la Costinesti, cind tata era delegat colea, si ne-am dus si noi in grup si intr-o seara fu dants si a vai da eu nu stiu si vai da ma tem etc. dintr-una-ntr-alta a trebuit si Vio sa se balanseze vag muzical si eventual fara traume pentru careva.
Anisorii au trecut, cum lesne va imaginati, Vio a mai iesit si la cca 10 discoteci oficiale (ceea ce dupa o studentie si citeva preumblari ca adolescenta la mare sint nu mare lucru, va dati seama) si intr-un final a ajuns in faza betonela in care si-a bagat piciorusul (poarta 40 la conduri, draguta de ea!) si cind sunetul i-a zis ceva, s-a ridicat frumusel in cele doua picioruse din dotare si s-a apucat sa se zbintuie.

Ei, cam cum a evoluat treaba cu dansul, cam asa au fost si istoriile amoroase ale lui Vio, incepind cam din aceeasi perioada. Adica deloc stralucitoare. Nici Vio nu avea insomnii ca vaaai gigica n-o baga in seama, dar nici gigeii nu ii faceau cine stie ce ametitoare curte (Vio fiind si in acest caz exceptionala, posedind inca din acele fragede timpuri o figura si-un corp extraordinare:D:D (a ce ma riiiid:D:D!), plus un intelect de nota 20, de care de altfel aveti ocazia sa va dati seama din fiecare rind al acestui nemaipomenit blog:P).

Bun, anisorii au trecut, pe Vio a inceput la un moment dat s-o doara intr-o anumita parte a corpului de interesul masculin fata de persoana dinsei (nu s-a facut lespianca, nu sperati in desert!), la modul da daca ei is prosti, io ce po sa le fac?!?!?!
Si la fel a fost si cu dansul.
Ma rog si-a ajuns ea in Germanica si turcoaica ei a dus-o in bar si in bar era ditamai party-ul si dupa ce-a facut bataturi de-atita stat pe scaun, si-a urnit fizicul si-a dat nitelus din buric :P pe niste turcisme (daca ziceti ca-s manele, n-aveti nice o treaba!) cu sanse de succes egale cu zero, ca erau cel putin vreo trei native si niste amatoare prin preajma, dar apoi nea DJ Play my song a zis ia sa vedem ce e cu Safri Duo - Played Alive, care Vio cind a siptit adinc vibratiunile jlagarului, s-a dezlantuit de ziceai ca e posedata saraca, fapt care oricum i-a adus ovatiuni la scena deschisa si intrebari de genu' lucrezi ca dansatoare? (din partea prietenului M., cu care Vio mai ca s-ar duce la Koeln in aprilie la Roger Waters, asa, ca chestie), plus spaima celorlalti, valeu, iar a venit nebuna si vrea de 3 ori in 15 minute aceeasi piesa.
Mda, cam asta ar fi, am facut in seara asta si statie Safri Duo, mi-au dat nu stiu ce vax albina, pina cind m-au lovit cu piesa mea si-am fost in mega-extaz!!!

Si P. tot tine sa-mi cumpere ceva, el insista alt monitoooor! Eu sint foarte confortabila cu monitorul actual, asa ca in clipele in care ma zbintuiam pe scaun, cumva, ca in chingi cu tot cu catuse, i-am zis daaaa, as dori casti fara cablu!!!!

O yeah!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
:>
Vai ce prolifica am fost in ultimele ore:">! Si-as mai putea, dar ma mai gindesc!

Pentru A. si pentru Marcel*

A fost cindvademultodata Vio studenta si era ea prietena inca din liceu cu A. si s-au afisat si nenorocitele de note la literatura comparata, la care Vio ma tem ca impuscase un 6 sfrijit**, mai prezentabil de discutat acasa la modul nu s-au afisat notele, plec dimineata la Vatra-Dornei, intre timp trecusem pe la tata pe la cofetarie si incaltasem doua tavi de placintele care urmau sa ne tina de foame pe urmatoarele circa 3-4 zile, in functie de cit ne ajungeau banisorii (il mai usurasem pe tata si de niste cash, deh, plecam in vacanta dupa sesiune, helau!!!), dimineata, o ora mai mult decit matinala, sa fi fost o idee de 5, noi doua la un chiosc in gara, achizitionat cu simt de raspundere doua sticle de Garone (de-acolo poate marea mea dragoste pentru Martini) si tigari, Bridget, tigari, urcat in tren, coborit in statie, evitat coconetul cu Doriti cameraaaa????!!!! nu mersi, cazat la cucuietii din deal, tocmai la vila de la poale de telecabina, ce bine, ce frumos, iesit la o cumparatura delicata, dulciuri, vinuri, tigari, dormit, trezit, un pahar spart, matse chiorainde, proverbul "am sarit peste masa cu zgomot", A. deprimata in amorul ei, trancaneli, casetofonul care ne-a imortalizat cu tu esti amanda eu sint melinda sau ceva pe acolo, una-doua preumblari pe la aer, inclusiv inghetatul pe scaunul telecabinei si super cintaaaari, sa rasune valea, sus era zapada, erau niste zuze cu zuzi de la capitala, ele cu niste super tocuri, ei filmindu-le, noi aproape mereu high, era vacanta, ce doar!, un biliard la care cu siguranta am pierdut eu, ce surpriza, parcul vechi, dar frumos, parca vad si-acum, si cuplurile virstnice iesite la aer si noi facind figuratie, eu incercind sa uit in fiecare clipa ultima Vatra-Dornei cu amorezul (noroc ca m-am cazat in alta parte, avantaj eu!), o dimineata cu soaaare si eu pe balcon stringind catre A. vinoooo sa veeeeziiii, apare A. in frumoasa ei pijama la minus 8 grade, urca o turma de skiori, ca la 24 de masculini, A. cu o replica epocala Nici in visele mele cele mai frumooooaaaaseeee!!!:D
Zi senina, fantastica, inubliabila:P, cu noi in vale, la chiosculete, diverse, inclusiv Madlene!! (madlene romanesti la chiosc aproape de gara in Vatra-Dornei, pardon, asta e ceva maret!!), vai, A., iti dai seama, am luat madlene!!!
Cu limba scoasa ajunse in camera, desfacem ambalajul, insfacam cite-o prajiturica, se cam lipeste de hirtie si probabil si de stomac, ce rahat mai sint si madlenele astea!?
Iaca, sa nu uiti o Vatra-Dornei si sa-ti si amintesti, intr-o noapte aproape similara, fara madlene, cind A. a dezertat...

Uneori mi-e foarte, foarte dor.

*un fel de bonus la leapsa, dar mi s-a facut dor...
**doar pentru ca doamna profa i-a mai dat un subiect, trecind-0 pe nedreapta lista a celor cu multe absente la seminarii, care nu era cazul, Vio avind grija, ca si in postul cu cavalerii templieri, sa nu cumuleze mai mult de trei, dar treaba asta era prea tardiva si asa s-a vazut ea in primele rinduri, fara posibilitatea de a privi intre ochi o fatsa cunoscuta, a ce jale si ce greu!!!

miercuri, 21 februarie 2007

Muzica e viata mea*

Uuuu, multumesc Alma, pentru Pandora... care Pandora e ciudatica in felul ei, simbata ma lovise dantuiala pe Royksopp, doar v-am zis (cred), la alte incercari n-a mai fost la fel, mi-am facut si statie Moby, iar in seara asta sint pe ATB (pardon!), nu ma reprezinta foarte, oricum, ce voiam sa zic, au un algoritm foooarte interesant de calculat melodia urmatoare... repet, de la oarecum optimistele ATB (adica n-ai sa bocesti si-ai sa topai pe nu stiu ce sunete, sper), am ajuns la niste piese de-a dreptul serafice, care mai am o mutare si ma-nlacramez, atiiiit de faine, incit le notez aici, pentru cine-o avea interesul sa le caute. Parca am mai observat ca daca se face asa mai tirzior, se mai domolesc, dar totusi discoteca m-a apucat duminica seara pe la un 23... Sa lasam, era vorba acum de:
Dan Gibson - Lake Voices
Deuter - White
Constance Denby - Cry of the Heart
Doucet&Miraz - Indigo Moon
Lorie Line - In Dreams
s.a.m.d.
Daca va apucati de sapat in Pandora, cautati pe interpret, nu pe piesa, ca-s ticalosi si va zic a vai copyright-u' nu ne da voie sa punem piese la cerere. Si-asa m-am ales cu o statie de rizamenbluz in lista mea de megarocvechi (pe care am profanat-o in ultimele zile...)

A, e foarte romantica si mmmhm vag sexy :D muzica asta, o recomand cu maxima caldura!
Ce-mi place totusi la ei este faptul ca pe vremea cind i-am deschis la inceputuri si le-am cerut Royksopp, mi-au zis nu mai putem de parere de rau, da' n-avem, incercati mai tirziu. Si-am repetat treaba si iaca, au avut.
Asa ca ii pistonez cu hotarire sa aibe si Stamatis Spanoudakis.

O sa ma uriti daca-l spinzur pe Camil in situatia in care se afla? (nici macar sex nu mai are...)

PS AAAAAAAAAAAAAA ce m-a lovit in timpane cu Black&Jones acum:D:D!




*cind am castile sau boxele la locul lor...

Casa veche, cinste cui te-a scris (post lung)

Sa va dau intii detaliile tehnice: pe vremea cind P. a aparut in viata mea si eu in a lui, s-a intimplat la o bucata sa ramina fara net (schimbari de provideri etc.) si sa-si faca munca de la mine de-acasa, unde era o conexiune lejerica si nici macar n-aveam office-ul instalat pe jucarica.
Ne-am mutat noi impreuna, net-ul zburda zglobiu, intr-o zi cu soare si cu cer senin computerul meu a intrat in coma. P. a incercat nenumarate resuscitari, implanturi, chestii, neam efect.
Intr-alta zi, ignor soarele, dar in sufletele noastre uite-asaa straluceaaaa! i-a fost livrat la domitsil laptop-ul, o bomboana nu alta, si a ramas clar ca vechitura lui e de-acum locul meu de chinuit.
Intre timp, l-a vaduvit pe vechiul computator de mouse, ieri am achizionat unul foarte asemanator, doar ca poseda cablu, momentan e pus pe viteza nu si totusi cind il apuca, parca a dat strechea in el, motiv care ma face si pe mine sa-mi exersez limba materna (e un lucru clar stiut ca injuraturile se invata, dar se si uita cel mai usor!!!) (btw, azi a fost ziua limbii materne, au zis la radio), in principiu am nevoie de un mouse solid si de o tastatura asijderea, pentru ca daca ma ia amocul, izbesc, monitorul n-a fost niciodata in pericol.
(Puteti baga publicitate, oricum introducerea e dusa, ce-am vrut cu ea nu stiu exact!)

Simbata P. s-a retras dupa masa sa se uite la meciuri. Vazindu-ma singura acasa, Suzi era la film parca, ma plictiseam nitelus, am zis ei ia sa vad ce se mai intimpla prin casa, poate fac nitelus curatenie, doar n-o sa ma doara (tare!).
Pentru ca ma luase elanul intr-o alta simbata, am fost la etajul 2 si anume unde dormitam noi si de unde scriu pentru posteritate aceste rinduri de importanta capitala, am facut o foarte vaga ordine, am pus mina pe spray-ul deratizant (?? de omorit insecte!) si le-am dat-o-n freza la niste ginganii care si-au spus iote si la astia ce de treaba is, ia sa domiciliem si noi cu ei. (Inca nu m-am scapat 100% de bube si o vaga banuiala planeaza asupra lor, desi par a fi niste sa le zicem asa paduchi de lemn, facindu-si ei intrarea in lumea noastra printr-un pervaz). Mi se pare ca-s destul de generoasa si accept porumbeii sa-mi cinte dis-de-dimineata cind nu e cazul, mai ales ca-mi si rahatesc un geam pe care nu stiu cum am sa-l spal, fiind in tavan, un vis oricum.
Bon, aveam ploveras pe git, ce noroc, l-am tras pe plisc si am coborit in mare viteza scarile, am inchis usa dupa mine de parca ma urmarea bau-bau si am lasat substanta sa-si vada de treaba in urmatoarele 20 min.
Si-ncet-ncet, cu oaresce muzici de pe net (dati si voi click pe pandora daca vreti sa fiti cooli:P) (nu mai iau bani din reclame:D:D), iaca am facut curat (pe jos) peste tot si am si spalat pe jos!!! Wow!!! (Inclusiv in camera la T.) Plus treptele. Sint o incredibila, stiu.
Ei, si azi ma chinuiam eu sa urc pozele minunate din posturile precedente si net-ul meu s-a gindit sa lesine vag, apoi dupa acelasi model a procedat si Mozilla, am dat un restart cu incredere, a durat o groaza pina am avut iar imagine, computerul se comporta de parca pe el se dadeau salariile la cfr (pardon), l-am inchis, Camil ma atragea fantastic, asa ca m-am dus in baie, m-am dezbracat partial sa fiu comoda, mi-am tuflit caciula nordica sa nu ma prafuiesc, am pornit muzica si am dat un mic frecus peretilor. Iac-asa.
Si la urma a mers totul.
Iuhuuu!

Hai sa ne machiem profesionalist (?)

La cererea telespectatorilor, reluam seria de emisiuni fantasmagorice privitoare la impactul cosmeticelor in viata lui Vio. (Nu mai departe de azi am descoperit in dulap o crema care expira luna asta (de de toate) si m-am hotarit s-o folosesc abuziv pina pe 1.)

Intr-o zi de primavara de acum doi ani, Vio a stabilit cu Sophia sa se duca ele in Frankfurt si sa faca nebunii (cumparaturi etc.). Eram si-naintea concediului, si-nainte de ziua mea, meritam.
Ei, nu va tin, printre diverse piese de imbracaminte achizionate de S. si cadouase culese de mine pe traseu, am ajuns si la marele magazin magnet Douglas, unde misunau o gramada de angajate (au o uniforma gretoasa, galbena), printre care si un el in mod clar homo.
Ce aveau ei mai pe gustul meu (ca Sophia s-a fixat la raionul de sclipiciuri si mi-a cerut parerea, moment in care m-am uitat la ea si m-am simtit ca in fata unor texte in hindusa, nu chiar specialitatea mea) era un scaunel in fata unei oglinzi pe care te asezai cuminte, venea o tanti la tine si te facea varza, adica te machia dupa ultimul racnet, dar am avut grija sa-i spun cocoanei vezi ca-s virginala, nu ma fa prea cu mots, ca o sa trebuiasca sa merg acasa cu submarinul, daca nu ma prezint corespunzator.
Madama s-a executat si am fost impecabila, cu fondulet de ten si nu stiu ce pe obrajori, bibilita pe la ochi (nu-mi cereti termeni tehnici, ca nu i-am aprofundat), plus nitelus ruj roz, ce mai, natur 100%!
De precizat totusi ca micuta de mine poarta de cca o suta de ani o frumoasa carare in mijlocul scafirlicii, plus ca in ziua aia nu fusesem inspirata de temperaturile ridicate sa imbratisez un puloveras pe git. Aveam asadar o fata vag bronzata, mai putin cararuia si gitul. Am facut pe loc niste poze pentru imortalizarea momentului, dar 1, nu se vede clar diferenta de culoare, 2, la vremea aia purtam in freza doua clamite deosebite (care sa-mi ateste virsta creierului ca la un 14 anisori) la care am renuntat intre timp si as putea spune ca m-am dezis... asa ca ati scapat.
Abia am asteptat sa ajung acasa (am mers cu trenul si apoi cu autobuzul si inca si prin fata locusorului de munca, unde totusi nu era nimeni sa remarce ceva deosebit) unde m-am sechestrat de buna-voie si nesilita de nimeni si-am asteptat sa-mi treaca. :)

Si de-atunci umblu la fel de nemachiata ca si-nainte.
Mai este momentul deosebit al vietii mele cind m-am maritat (a, da) si am fost inca dinainte de a fi legal doamna o mare doamna, purtind un inelus la mina, cu nu stiu ce piatra, pe care la ultima mutare l-am ratacit (era la de la mama:(), in rest, avind decenta sa am parul curat si prins foarte frumos normal nu stiu cum c-o clama din aia serioasa de par.
Acest aspect a creat oaresce nervi in familie, vaaai intr-o asa zi deosebita tu mergi de parca ai face piata??? A, pai nu chiar, ca am renuntat la pantaloni!
q.e.d.

Miresme

Fetele astea n-au treaba si-mi dau mie, Hiacinta si Zaza.
Cica sa ma dau cu parfum, banuiesc ca se cere o lista de 5, ca la carte.

Pai... avem asa:
- bufetul vechi dintr-o camera de la bunica de la tara, care mirosea a dulce si-a linistit si prafuit si trecut, miros pe care-l intilnesc pentru citeva secunde o data la cinci ani, aproximativ, de fiecare data aiurea, si nu-l pot localiza
- in zilele mai friguroase, nu musai cu ger, cind e innorat si lumea face focul in soba, parc-as vrea sa traiesc atunci cu tiganii
- cind poti sa numeri doispe picaturi de ploaie pe asfaltul incins
- cearsafurile curate in care poti sa-ti bagi nasul si s-adormi asa
- diverse parfumuri de la Douglas:D (nu-s foarte pretentioasa!) (pentru cei interesati sa mi le trimita la domiciliu, ne putem conversa pe ym:>!)

Asa, sint poftiti la leapsa, daca doresc, Lektorul>:), Dorian, 80a, Ionuca si Mutona. Am zis!

Paparatzii revin in forta

Aici puteti admira modelul in toata splendoarea lui. Lina tibetano-nepaleza, doar v-am zis. Marimea xxl aproximativ. Plus ochelarii mega meseriasi si caciulita cu model cu floare-de-colt.











In spate se vad niste brinduse galbene si mov, e drept, cam minuscule, pentru ca sint eu in prim-plan, ca o adevarata vedeta. Poza pentru mama, oricum.
(Nu mai sint asa elastica asa cum imi aminteam. Dovezi mai jos.)












Daca ati avut indoieli ca omul se trage din maimuta si ca maimutele pot fi artistice, puteti sa va convingeti aici.











E usor de dat cu presupusul ca dansam hip-hop, but you coudn't be more wrong!!!
Tooocmai facusem o cumpana foarte artistica, expirase timpul, poza inca nu se executase, m-am dezechilibrat si acum rideam!
Hihi!

Fotoreportaj cu M.I.N.E.

Duminica, faceti cunostinta cu joe cool cu cerbi.


Joe mega coooool!


Joe semi cool!


Nici un dubiu, Audrey!!! In persoana, incognito!:D

luni, 19 februarie 2007

Cura de slabire continua

Tocmai am primit o telegrama telefonica de la P. care vine-ntins spre casa cu un pui la protap, a pardon la rotisor.
Si tocmai ma spalasem pe dinti!:((

Ne dorim pofta buna. Luciat, este ca-i bun?:D (parca si tu mai faceai cure de astea fortate:) )

V-as mai scrie si altceva, da' n-am ce. Na, sint mai frumoasa azi, ca mi-am tras o masca. U beib!

duminică, 18 februarie 2007

Daca-i bal

Felix e un joven la un 35 de primaveri, doi metri si-o idee, niste papuci uriasi, l-am cunoscut la ziua lui Oli in Frankfurt. Ei si inca citiva sint in grupa exclusiv masculina de fantasy a lui P. (mai are una mixta) si beau de sting cind se vad.
Anume vineri la popice, cind trebuia sa merg si eu, dar mi-a parvenit la timp informatia ca-s singura eva din peisaj si-am pasat cu eleganta.
S-a stabilit ca vinerea viitoare or sa joace deci fantasy si Felix, care, daca nu ma insel, e conducatorul etapei, va lipsi.
Tineti minte ca Felix e depresiv, ca a fost director la o firma mica etc.?
Si ca s-a reapucat de facultate? Asta a fost o minciunica. Si nu e nici in clinica de inviorare dupa depresie.
Dupa ce n-a mai fost director, i-au ramas niste actiuni, firma a mers inainte, el n-a platit impozite si i-a venit hirtiuta sa scoata 27 mii euri. La care el a zis numai putin.
Si-a ales varianta ieftina cu chirie preplatita la inchisoare pina-n vara.
Asa merg lucrurile...

Nordic Walking

Ieri am cules de la magazinul naturist vreo doua publicatii moca de mare rasunet si interes, cum sa te dai cu crema care ti se potriveste, cum sa mai slabesti si sa nu iei la loc kilele etc. din astea si cind ne preumblam dimineata prin parcul mirific si nu mai puteam eu de cula, la un moment dat au trecut niste unii care alergau si mi-am amintit de-o chestie de la revista si am tinut sa i-o comunic lui P., care a facut o ditamai criza si mi-a zis ca daca mai aude de Nordic Walking, da in amoc si se duce sa impuste oamenii care circula liber prin gari:D.
Sper ca stiti ce-i aia: sint de fapt oamenii care sint imbracati foarte sportiv, cu cele mai de firma hanorace etc. si care se plimba, fitiind cu ei doua bete cam de ski.
Dar! Tatal lui P. ne-a povestit dupa ce-a fost el in nu stiu ce concediu in Austria ca acest sport (!) este foarte solicitant, mai ales dupa ce a avut si antrenor personal, deci da?
Asa ca auzindu-l eu pe P. cum perora si vazind cum ii creste tensiunea, am continuat si i-am comunicat delicat (mi-era dor de delicat) cum ca in presa de specialitate, a arde calorii facind sport inseamna, in ordine, a inota, a merge pe bicicleta, a te plimba nordic (??). Ce sa zic, mie mi se pare de asemenea extenuant sa urc scarile, sa car cumparaturile de la casa acasa, sa dau cu aspiratorul, sa stau in picioare cind spal vasele, exemplele ar putea continua, desi nu sint sigura ca mai am:D, asa ca sa mai fac vreun alt efort pe linga mi se pare strigator la cer. Adica si sudoku ma termina.

Oricum, sint super super incintata de radio-ul asta, mi-am facut statie Royksopp si e grozav! Si l-am lasat pornit jos si-am vizionat un film in dormitor si-apoi am revenit si el inca mai cinta si era ceva foarte giugiuc:D si m-a lovit dansul, P. se apucase de citit, eu mi-am dorit sa fi avut perdele, dar n-avem... si... sub scari erau niste bete micute, si-asa am aflat ca alea de la mersu' nordic se pliaza si le-am desfacut si m-am prostit dansind cu ele si rizindu-ma la greu. Si a scos si dumnealui nasul din carte.
Ce frumoasa a fost duminica asta!

La aer

Azi iar a fost un soare de aprilie, ce-i drept, doar cu aprox 11 grade, fapt care m-a scos pe mine de doua ori din casa, echipata cu bocanci, pantaloni evazati, o maleta, o bluza cool (am mai scris despre ea, cu joe cool pe ea) si deasupra un pulover urias poreclit polar, cu ceva lina tibetano-nepaleza:P si model cu reni, as spune, basca ochelarii de soare cu lentilele cit casa si caciulita mea a la audrey hepburn. O adevarata aparitie pe stradutele oraselului!!!
Am avut grija sa ma dau 100% in spectacol, macaind din loc in loc cu o moaca meseriasa maaan i'm cool!!! Ce sa fac, cred ca se zbatea pe dedesubt joe cool si voia la aer, nu cunosc.
Iesirea asta a fost cu P., care mi-a tinut isonul, purtind si el un fes (si ochelari de vedere), deci partner look, clar!
Bun, sintem cam la mijlocul carnavalului (au mai gasit un motiv oficial de golit sticle), asa ca sper ca am fost in atmosfera sarbatoreasca.

Apoi a fost o incursiune in Frankfurt cu prietenii mei turci, ma luase cu un vag rau in masina in spate, in sfirsit, ne-am intors, el s-a dus acasa, noi am mai fost nitelus la promenada si-am ajuns la castel, prietena mea comunicindu-mi ca se cam gindeste sa faca un copil (ea avind momentan in grija ciinele maica-sii si urindu-i-se de atita scos patrupedul in parc).
La castel este o terasa maaare cu deschidere spre, sa zic asa, cele doua zari:), unde era destul de multa lume. Mi-a sarit in ochi un piticut blond care facea ture pe acolo si turcoaica mea a exclamat vai ce dulcee eeee!
Cind sa fiu de acord cu ea, imi dau seama ca s-ar putea sa ne referim la realitati imediate, dar diferite.
- Te referi la plod sau la ciine?
- La ciine evident!:O

sâmbătă, 17 februarie 2007

De profundis (!!!)*

Ar mai fi asa: din discutiile mele cu Suzi pe net ramin cu niste chestii extraordinare, fiind si ea ca si mine o mare doamna si ajutindu-ma si pe mine sa nu ramin de caruta si anume repetenta.
Avem asa: saptamina trecuta, pe seara, in urma unor posibile cantitati de alcool, dar as zice mai degraba ca nu, s-a intimplat sa ii spun dinsei draga am un pui si am o varza cum procedez ei bun si ea mi-a dat niste sfaturi intelepte in urma carora eu a doua zi am stat la mai multe cratite si am facut felurite feluri (!!!!!!!) de mincare, inclusiv pieptul in ostropel (care nu e cu vin, asa cum credeam eu, care ala cu vin e probabil altfel:D! baits?!) care venea asa : ceapa bulion puiu si pa si la urma dupa ce-am oprit focu, jbaf dat in freza la pui cu niste catelusi de usturoi pisati la cap. Eu, marea (dar mare, nu asa!) priceputa in bucatarie am zis vai da trebie si zahar, Suzi s-a exprimat foarte in contra, eu am facut cum m-a dus capul, la urma aveam deci 4 blide cu chestii diferite, am servit in prima faza doar supa, apoi peste citeva ceasuri am zis ei hai sa bagam niste varza cu ostropelul! Zis si facut, doar ca la ostropel era o chestie foarte ciudatica, Suzi nu ma pusese in tema ca usturoiul o sa se faca verde!:D
P. s-a uitat cam circumspect si-a decretat ca parca nu-i e chiar foame, eu am infulecat cu oaresce stringeri de inima, dar cu pofta, Suzi nu cunostea aspectul verde, mi-a taiat-o scurt ca o fi facut reactie cu zaharul. Ei poftim!
Si asa ca scriu aceste rinduri pentru a asigura pe o alta eventuala locuitoare a planetei careia i s-a inverzit usturoiul si anume in cratita ca nu e singura pe lume!! O sa creez si un grup de discutii si teoretizare pe marginea temei. Mai verde, mai vegan!

Oricum, aseara iar pe chat cu prietena mea. Chestii antibacteriene, cum sa dezinfectam. Asa ca azi am gasit la magazin Sagrotan licoare de pus pe rufisoare, pentru ca, nu-i asa ca nu stiati ca e f important sa fierbi rufele?
Eheeehe, cite boli circula asa fara pasaport, n-aveti idee. Oricum zicea acolo negru pe alb ca decit (:P) ce fierbi e curatat de microbeli etc.
Asa ca abia astept sa ma duc sa infund masina de spalat cu de toate, plus, incepind de azi, 17 februarie, cu cestiunea antibacteriana.

In plus, mi-am luat si un mic dejun la prinz foarte sanatos, constind din suc de pere (o yeah am gasit aici la niste naturisti (suc din pere cazute pe cale naturala din copac, nu fortate!!!)) si tiramisu, care, nu-i asa, nu are carne, deci putem spune ca e fara grasimi!!! Plus doua ceiuturi de musetelul, ultimul cu miere si lamiie, e drept, de la magazinul regulamentar, deci astea e posibil sa fi fost cam cu violul pina sa le bage in borcan, respectiv plasa, dar nu se simte la gust.
La lamiile si usturoiul ecologico etc. am observat ca mucegaiesc urgent, fapt care ma umple de bucurie. Btw, de ce se vind cite minim 3 capatini de usturoi? E doar pentru restaurante?
Urmeaza sa ne cumparam propolis, dar deocamdata am dat pas, ca erau doar tablete si ca la 20 euri 60 bucati, ceea ce ma abtin. Era in schimb spirulina ieftioara si P., care deloc deloc n-are cultura, n-a stiut ce e aia si a refuzat s-o cumpere! Ah!

In rest, am luat de la P. un pumn in nas, care el era intins in pat si a facut sceneta pupatului cu buzisoarele etc. si ochii inchisi, bonus la asta a vrut sa-si intinda bratele intr-o imbratisare, care eu tocmai ma aplecam sa-l pup si care m-a nimerit, dar sint ok partial. :D


* sper sa dea bine la titlu!!!

Vio este o mare doamna* si modesta

Evident ca a trebuit sa scrie Suzi inaintea mea, dar nu ma las, am vrut sa bag un comentariu la ea, nu, nu, e prea mult, declar ca m-am vag inspirat de-acolo si ii dau drumul.

Intr-o zi cu ploaie, intunecata si pe la un plus 3 grade, veneam rebegita nu stiu de unde, nu stiam cum sa nimeresc mai repede casa, buzunarul, cheile, fara ca musai sa imi ating nadragii uzi de restul de piele congelat de dedesubt etc., etc., etc. si la cca 10 metri de mine (si-apoi am traversat) venea o damicela de maxim 30 de primaveri, cu o geaca alba cu gluga si cu gluga pe spate, adica pardon si daca ploua si n-am umbrela, eu ramin la moda, da?; demoazela parea a fi blonduta asa, cum sa zic, dupa trasaturi, culoarea parului, dar mai putin a pieii de pe fata, care era de un caramiziu inchis spre maro, ceea ce, de altfel, i se si potrivea groaznic (de data asta folosesc "groaznic" in sensul propriu, cred!) si se vedea de la o posta (mai precis pina si eu, care n-am nici cele mai vagi cunostinte despre cosmeticale, m-am prins) ca e bronzata la salon si nu la turci.
Apropou (sic!) de turci, am avut o gasca de colege nu musai blonde pe vremea cind lucram la PH si care toate fara exceptie, desi cu ten bronzabil, aveau grija sa fie si mai intunecate la color decit le permitea natura, si asta inainte de a se duce in concediu, vara... O fi, nu stiu, alta perceptie a lucrurilor, da' nu inteleg, daca tot tin mortis sa fie cit mai inchise, de ce nu-si toarna, stiu eu, crema de ghete pe corp?
Ma rog, aici poate vorbeste invidia din mine, care-s alba ca mhh (veti vedea pentru ce optez in comparatie, pentru ca pardon, foaia, brinza, untul, pot fi si altfel decit albe; si este si lapte de soia care nu e alb!!!) cum ziceam care-s alba ca zapada si asa am fost si ma tem ca pina nu ma-ncumet sa ma duc la solar(ium?), asa o sa decedez, pentru ca rabdare sa mau dau cu super laptele de corp cu mega proprietati de bronzare tralala blabla nu am, plus ca daca vara trecuta totusi am avut aceasta rabdare, s-a intimplat ca o data sa fie foarte innorat si urma sa mergem cu diverse mijloace de transport, asa ca am zis ah draci nu patesc nimic daca acum nu ma dau, zis si facut, doar ca a iesit si soarele si ne-am hotarit pe drum sa mergem altundeva, asa ca nu va mai tin, m-am ales cu o arsura pe gitlej de mai mare frumusetea, asociata cu un model de decolteu plus geanta purtata postaseste (si avea o curea latuta).
Cert e ca prietenii mei de la mare s-au minunat apoi uite ca si vio se bronzeaaaza! Mda, ce sa zic.
Si am consumat in trei zile crema de corp pe care o folosesc in jumatate de an, s-au luat citeva rinduri de piele si-apoi am fost eu la loc.

Bonus: v-am zis ca mi-am cumparat Glamour revista? Da? Nu? Nu conteaza, esential in aceasta relatare politista este ca pe undeva erau doua monstre (sic!) de vichy nu stiu ce crema de fata si tadam fond de ten. Crema de fata am avut-o, e misto, face pielea f fina, dar mie mi-o usuca (si totusi nu cade), asa ca trebuie sa ma mai dau cu o alta crema peste, or nu stiu exact daca o simt sa ma ung cu cinspe rinduri. Dar acum 14 zile am facut-o! Paf, m-am spalat cu sapunelul vichy, m-am dat cu aia, m-am dat cu cremusoara pe la ochisori, apoi cu crema x pe fata si la urmaaaa cu fond de ten. Care, logic, era universal deci mai dark asa... si avea si-un miros (de fond de ten probabil), oricum aratam mirific, dar mi-am spus cu hotarire oricum nu ies nicaieri, ma duc sa fac smotru asa, am intrat in camera, P. era sa ramina fara puls cind m-a vazut cit sint de rapitoare, eu m-am enervat, el a insistat ca mi-am luat nu stiu ce antibronzaaant, eu nu si nu, e fond de ten, dar ce stii tu!
A si ne-am certat si-apoi eu am facut o baie si mi-am scos toate rahaturile alea de pe fata, cele doua monstre le-am aruncat, ca n-o simteam inca o data.
Am cunoscut la viata mea multe suflete generoase, amintesc aici pe vietnamezul Tu, care era rapitor saracul si care mi-a oferit cu gratie un setulet de diverse nuante de fond de ten (pe care as vrea sa cred ca nu le-am folosit), si pe probabil originarul din Roman L., cu care s-a intilnit prietena mea A. de citeva ori (randevu adica!) si care acest L. o placea pe A. extraordinar de mult si pe tema asta facea niste gafe fenomenale la modul ce ma bucur sa te vad ce bine arati azi ti-ai dat cu putin fond de ten si cu anticearcan si rujul asta etc. etc. etc.

Ultima si inchei!!! (...) marti la magazin mi-au dat in actiune sa fac ordine la cosmetice. Am zis sa fiu tare si sa nu comentez, la cosmetice e bataie, toate gagicile doresc sa se holbeze la rujulete, cremusoare s.a.m.d. si Mma Grasa tocmai pe mine ma gasise! (poate semnificativ, sa-mi dea de inteles sa ma machiez. Ah, nu cred, Mma Grasa e o naturala ca si mine.)
Si cind ma uitam eu cu un interes deosebiiiit la oje si ma-ntrebam oare ce-ar trebui sa fac acum, a venit domnul Veveritsul (asa-l cheama, na) care e gras ca un balen si e si iarna pe-afara in mineca scurta care mi-a zis Frau Vio, pot sa va rapesc de la cosmetice!
La care eu cit pe ce sa lesin de entuziasm, el observa, ma-ntreaba vai da' cum de n-o siptiti cosmetic, i-am dat raspuns foarte modesta ca-s rapitoare de la natura, la care el s-a oprit, s-a uitat foarte vinovat si-a completat ah replica asta trebuia s-o fi dat eu! Pun pariu c-a bagat-o la cap, fiind el un mare crai si single.

*asta ar fi de fapt titlu de label, dar sper sa epuizez subiectul in aceasta editie de week-end, fara consecinte si consecvente:P

vineri, 16 februarie 2007

La privata

V-am zis nu stiu cind ca ma lovise curatenia, noroc ca mi-a si trecut, dar apucasem sa cumpar diverse chestiuni gen detergenti de toate felurile si culorile si mirosurile si ce mai vreti voi.
Ei bun, si azi am aruncat o privire in baie, o privire pe spray-ul dezinfectant Sagrotan care merge pe tot ce se poate sterge apoi, instructiuni de folosire alea alea si am stat eu si-am cugetat fara sa ma doara prea tare in prima faza ca ce-ar fiiiii daca as dezinfecta toaleta?
Adica pe dinafara, cum ar veni. Si cum nu mai folosisem dracia, zicea acolo ca 2-3 secunde pe 100 cm2, asa ca eu am dat ca la jumatate de minut pe unde-am apucat, avind grija sa respir cit mai putin. Dupa care am incercat aerul si mi-a stat in git, am cracanat geamul, am deschis usa de la intrare, mega curent, asta era acum cca 6 ore, inca mai miroase. Frumos, n-am ce comenta, dar totusi cam puternic.
Dupa vreo jumatate de ora mi-am facut curaj, m-am obisnuit cu atmosfera, am suflecat minecile, am pus manusile si-am purces la smotru. Si-apoi mi-am zis ca si caloriferul ar merita o tura, l-am bibilit si pe el in felul lui si-al meu.
Si-acum stau si ma hodinesc, nu de alta, dar ma tem ca poate imi mai vin idei si n-o simt.
Asta da post, gospodareste, neica!

PS I-am zis tot cu microbela, ca zapacesc microbii, da??
Miine e simbata, luati-mi exemplul.

joi, 15 februarie 2007

Aprozar

Mutona a cistigat marele premiu, o felicit sincer, mama a postat pe blog ceva foarte haios, meciul ma dispera groaznic inca, filmele de aseara au fost dupa cum urmeaza:
The Hotel New Hampshire (1984) e misto, e un fel de comedie care mai scapa si niste faze la care nu te-astepti intr-un astfel de film de gen, are teme grave tratate cu umor, de altfel chestia asta ii ajuta pe membrii familiei protagoniste sa iasa mai mult sau mai putin integral(i) din impas. Finalul mi-a placut la nebunie, e cred finalul meu preferat din tot ce-am vazut pina acum.

Al doilea e How to Make an American Quilt
(1995) cu Winona Ryder, film care mi s-a parut vag subtirel, de altfel nu stiu cum se termina, ca m-a toropit... Era faza cu actrita care a fost prinsa furind nu stiu ce dintr-un magazin si ma intrebam ce super roluri a mai primit de atunci.
In film mi-au placut peisajele, na, macar atit. Are multe faze interesante, dar, per total... sau poate eram eu prea... obosita!

De altfel miine la 8 ma duc sa bocesc iar pe la doctori (ma bucur nespus!), asa ca ma prepar sa dau vag stingerea. Poanta e ca daca nu intru pina in 9:30 maxim, tre' sa mai fac anticamera si luni... Iuhuuuu!!!!!!!!!!!!

Am spalat toate colectia de animaluri de plus si acum sint asa de zburliti!:D

Ortopeda mi-a dat tabane (?) de pus in papuci, sa vedem cit de meserie o sa ma simt, deocamdata am impresia ca merg pe oua, au o umflatura in mijloc...

Post deosebit de cultural

Mama lor de doctori, dar e misto ca mi-am uitat cartea acasa, asa ca am putut sa ma cultiv nitelus cu niste reviste pentru femei!!! Revista Brigitte (singura pe care am rasfoit-o) avea dosar de sex, dar nu m-a pasionat foarte tare, ca tratau niste cazuri gen ai nascut - cum procedeaza majoritatea - sau n-ai avut o relatie (si implicit sex:D!) de nu stiu cite luni si acum ai si cum e prima data, in fine, aiureli din astea care momentan nu imi incurca gindurile.
Dar acolo am dat despre Tirgul de carte de la Leipzig din martie si despre (in germana) lunga noapte de citit, din pacate n-ajung... Iar in Wuppertal este un hotel foarte artistic, de data asta e si un site in engleza. 80o, il stii? Vezi ca is dornici de vizitatori. Poate expui si tu pe-acolo;)!

Ma duc sa vad daca prind meciul.

Microbistice

Mi-a venit pe e-mail via Franta cum ca:
"pe www.elmundo.es se transmite gratuit si live meciul Steaua-Sevilla (ce soir, 19.30)", pentru cine are interes si n-are tv in Romania. Adica eu am etc. O las asa.
Sa vad ce frumos ma scoate luciat din blogroll, ca am zis de fotbal:(. Sau poate nu, ca si eu ma duc la doctor!
Chiar, ia sa decolez. Camil merge cu mine, e fermecator ca Proust, deci are voie.

miercuri, 14 februarie 2007

Culinare

P. a vrut sa marcheze ziua de azi foarte poetic, asa ca mi-a facut sarmale (o oala spectaculoasa ca pentru botez, din care am bagat doua portii virfuite si parca parca nu mi se mai pare asa de uriasa strachina. Poate ar fi trebuit sa ne cumpere Angela un cazan, nenicule!) Si am servit pe linga si niste mousse au chocolat (nu precizez exact cit, mai mult de unul, asa...) si mai am si mai doresc.
Prea aratam a adolescenta si nu putea lumea sa ma ia drept doamna bine. Asa numai bine mai intremez sunculita si rezolv domle o data pentru totdeauna problema asta spinoasa. Plus ca de cind doresc hainarit si panificatie noi! Uite ocazia.
Asadar ma concentrez cu toate fortele spre viitorul luminos.
De altfel vom baga foarte frumos un film pe dividiu si voi avea grije sa fiu dulcica infundind adinc pin'la fund aceeasi lingura in borcanu de nutella. Adevarul e ca am si peste in frigider (tort n-am*), asa ca as putea incerca aceasta combinatie, dar mi-e ca totusi ma mai pastrez pina in luna a 6a.
Am inceput-o pe tanti aia care scrie foarte mircas pe liternet si n-am inteles de ce e o dunguta rosa in stinga jos in fiecare pagina. E musai ca sa-mi pun eu ochelarei?
In continuare, nea Camil, mare stirnitor de dileme, ma da pe spate numaaai cu sex. Fraticul, asta citeam noi in liceu? Nu pot sa cred.
Inseamna ca am avut eu un al cinspelea (!) (doar am zis ca-s paranormala!) simt cind am dat cu refuz lu domnu Ladima la vremea lui (va anunt oricum ca abia ce-a intrat in actiune (mai ca era sa zic a se citi sex), ca s-a si dovedit a fi mort).
A, ajunge, ma gindesc eu.


*pour les connaisseurs via ag

Despre lume si viata

Zilele astea a tot plouat si a fost si soare, o veselie de primavara, nu altceva. Pina si eu m-am culcat cu parul ud si cu caciula legata vinjos in jurul urechilor, de m-am trezit a doua zi cu niste bucle angelice (care au tinut cam cit am si fost eu angelica).
In aceasta perioada despre care va zic m-am repezit de multe ori la unul din geamuri, sa cercetez curcubeul, neam. Na, normal, la vremea asta, sa nu exageram...
Ieri am iesit din magazin intr-un concert de stranuturi, ca imi batea ditamaaai soarele fix intre ochi si ploua vesel si cind ma fofilam eu pe sub stresini pina acasa, numa ce-l zaresc, cum ocupa cu perfectiunea lui generoasa, jumate de bolta! Ramin cu gura cascata, ma injur cu pofta ca nici ca ma obisnuiesc sa-mi iau ceololarele dupa mine la drum (dor de ce se cheama mobile, a?) sa imortalizez kodak etc... si ma apuc sa galopez cu viteza ceva de speriat, intru in casa, P. era imbracat, ii zic cu limba scoasa te rog vino olea, el vine, io fug, el vine, ies din curte, trec de gang, ajung in dreptul gradinitei si mai era asa un fel de parere de curcubeu. Pina s-a benoclat si el, vag miop, dus a fost.
Oricum, curcubeu pe 13 februarie, marti, n-am mai avut! Avantaj eu!
(De unde am avut o super aventura la munca si-am facut o mare brinza si m-am asteptat la niste frumoase mustruluieli...)

Ziceam c-am citit pe undeva de o nevasta gravida care serveste peste cu finetti. Eu n-am finetti, nu-s gravida, da' pofte imi rezerv dreptul sa am oricind, asa ca aseara am servit cu linguroiul (ca asa s-a gindit P., sa nu-mi aduca o lingurita) din borcanul de nutella. In doua rinduri chiar. Intotdeauna mi s-a parut pierdere de vreme sa maninci piine unsa cu ciocolata, mie imi plac lucrurile bine facute, cel mult o suport pe clatite asa, daca nu, in cantitanti industriale.

Antenuta tv ne-a dat un mare flit aseara si n-am prins vox, deci n-am avut Gilmore Girls. Pro7 in schimb a fost ok, am avut doua alte droguri.
N-am avut nici unul nici o tigara, asa ca n-am fumat niciunul nicio (?!?!) tigara, P. nesimtind nevoia si eu trepidind, dar neiesind dupa. Acum rod guma.

Urda (ricotta) cumparata ieri s-a epuizat aproape integral, azi am adus forte proaspete. In final am gasit suc de pere, dupa care salivam de citeva lunisoare de cind am inceput sa caut cu groaza in diverse magazine si neam. P. mi-a propus sa iau compot de pere si sa-l fac piure (sic!). Sigur ca da.
Vinuri romanesti albe in continuare pauza. Ce ma dispera natiunea asta, bine ca au din Australia si Chile si Argentina.
P. s-a oferit voluntar sa-mi faca azi sarmale... eu chiar n-am insistat, am optat pentru de ziua mea, dar el nu si nu...
In fine, de fapt iesisem dupa hirtie igienica:D si ne-am intors cu portbagajul plin. Se mai intimpla.

marți, 13 februarie 2007

Ce titlu sa-i pun postului de valentiiiin?:P

Dupa cum stie toata planeta (sau aproape), azi e Sfintul Valentin. Am vazut pe cineva in lista mea de ym care avea statusul Asteptind Dragobetele. Ei, da, asteapta-l, ca o sa vina, si frigidele asteapta toata viata orgasmul, iar Mos Craciun exista cel putin pina pe la virsta de cinci ani, ca sa nu mai vorbim de iepuras.
Ce ma ucide pe mine, un consumator mediu spre mic (nu ma refer la marimea penisului, pardon!), este faptul ca ochii mei se simt agresati ori de cite ori (si asta, cum stim cu totii, se intimpla frecvent) vitrinele se coloreaza peste noapte, in general cam cu doua luni inaintea unui mare eveniment. Acum imi vin in minte doar cinci, pe care le admir cu dragoste in tara mea temporar adoptiva : Valentinstag, Pastele, ziua mamei, ziua tatalui (nu stiu cind sint si nu ma intereseaza in mod deosebit) si Craciunul.
N-am avut niciodata un talent nebun in a alege cadouri si trebuie sa marturisesc ca n-am mers niciodata la sigur, mai mult am cumparat lucruri pe care mi-ar placea mie sa le primesc. (Aceste lucruri de importanta mondiala le scriu cu trei degete, trebuie sa recunosc, destul de repede si fara greseli deosebite. Ptiu, iar m-am deocheat!) Povestea cu 14 februarie am lasat-o cum se cuvine pe ultima clipa si daca n-ar fi sunat telefonul si nu mi-ar fi spus ca are ceva pentru mine incercam sa ma fac ca ploua, in fond, vremea tine cu mine. Ce rost a avut discutia de saptamina trecuta in care am pus problema pe tapet cam asa : daca nu primesti nimic miecuri, stii la fel de bine ca te iubesc, ha? Nici unul, va spun eu. Nu ca nu e frumos sa marchezi o astfel de ocazie, wow, toate cuplurile din lume vor avea asta seara orgasm simultan (nu cei doi simultan, ci toate cuplurile simultan) (daca au noroc), dupa o cina spumoasa si desfacerea cadourilor, mai ceva ca la Craciun. Ei, nu-i asa ca e romantic?
Asadar dupa telefonul instiintator am purces la a-mi extrage oasele reumatice din asternutul unde atipisem pret de doua ceasuri (oboseala mea cronica se datoreaza vietii sanatoase pe care o duc, presupun) in fata televizorului, ratind astfel cele doua telenovele dupa care imi ghidez existenta (s-au certat, ne certam, s-au despartit, ne despartim, s-au impacat, ne impacam, asa de simplu e!) si a-mi face vint pe usa, in speranta care nu moare niciodata ca mai prind magazine deschise.
Aveam un plan (in ziua de azi, cine nu are un plan e as good as dead) si l-am dus la indeplinire. Ei, drumul pina la furnizorul meu de cadouri (de data asta nu l-am mai impachetat original, pentru ca o data si o data o sa-mi scoata ochii ca poate ma gindesc sa-i cumpar lucruri si din alta parte) (cum am mai precizat, ofer chestii pe care mi le doresc mie si cind mi se pune pata pe-o firma, apoi sa te tii) s-a dovedit plin de aventuri. Magazinul de praline avea un ditamai anuntul in geam "Nu uitati, azi e ziua lui valentin!!!". Alaturi tronau circa 437 de aranjamente calorice in diverse ambalaje inimoase, rosii si insagetate daca se poate. Nimic nu e mai grozav decit ca la o zi dupa ce i-ai spus ce bine te tin, uite ce fund ai pus, sa-i oferi o cutie de bomboane, eventual Merci.
Am mai bifat citeva magazine cosmeticale, o florarie, o farmacie (!!!) (un cadou original, o crema antirid sau anticelulitica cu mesajul te iubesc, sigur) etc. etc. etc., toate cu anuntul ingrijorator in geam "Azi e !!!", de parca mai avem o mutare si ne calca apocalipsa pe coada. N-am chef sa scriu apocalipsa cu majuscula, bun?
Ei, urmeaza sa impachetez cadoul intr-un ambalaj deosebit de deosebit, cules cu ceva timp in urma dintr-un magazin unde impachetezi singur daca ai ce si chef (ehe, prevederea!) si sa-l plasez. Bun, problema e ca l-as deschide. Oare daca ii dezlipesc celofanul, o sa-si dea seama ca avea si o folie deasupra? Asa-s eu, ce sa fac, o fire mai curioasa.

Ziua de azi va decurge cam asa : chestii zilnice pina seara (in alte zile nu fac chestii zilnice, pentru ca seara fac altceva) cind ne vom plasa in fata televizorului (sper), unde eu voi adormi romantic si ma voi trezi la o bucata de film, o sa fumez o tigara in bucatarie unde voi duce o lupta cu mine de a nu adormi brusc. Apoi vom continua seara la fel de mirific, dar mai bine, cu o sticla de vin rosu probabil, daca nu sampanie. Nu cunosc, n-am pus la rece.
Ei, acum sa-mi explice cineva la ce imi mai trebuia mie cadou azi (nu ca m-ar deranja, dar asa, principial si etic), dat fiind ca nu mai departe de acum o saptamina am primit intr-o singura zi trei cadouri si nu erau din drum? Inca erau chiar patru, daca scot numaratoarea la interval.
Singura smecherie care ma deranjeaza cred e ca stiu ca mai toti fac ca noi miine. Ne aliniem la uniunea europeana*, pana mea.
Dar poate va fi altfel, poate o sa ma cuprinda depresia miine ca e miercuri dupa marti 13 si pina si episodul de la Grey's Anatomy a fost cu superstitii si o sa ma apuc de baut pe la prinz si o sa fiu pulbere la ora stingerii si eventual o sa-mi fie rau. Macar as avea certitudinea ca traiesc o viata cu totul si cu totul diferita de a celor din jur.
Voi, copii, sa nu faceti ca mine!
PS explicativ : in caz ca am mai scris ceva pe tema zilei de miine in alti ani in care soarta nu mi-a suris si am suspinat la gindul ca poate imi ofera si mie cineva macar un trenut macar (sau un ou de ciocolata, din seria atentia maslinei), sa stiti ca am imbatrinit si circoteala e pe ordinea mea de zi.
De fapt, I love Valentine's Day!




* textuletul e din 2006, am modificat pe ici pe colo ieri cu azi si marti cu miercuri... sper ca nu e foarte obositor.

luni, 12 februarie 2007

Insigne si salopete

De fapt, e vorba de bani. (am impresia ca dupa "de fapt" se pune virgula, sau dupa "deci"? sau dupa amindoua??!)
Tot citesc pe ici pe colo (de parca asta mi-ar fi ocupatia favorita, ma rog, daca se socoteste si cititul pe net, atunci ma calific) despre cum se iau la rind toate bulendrele si mai precis buzunarele in cautare de relicve financiare.
Nu neg ca-n momentele de disperare neagra am practicat sportul asta cu o maaare inversunare, in principiu prada de razboi a constat, de la an la an si de la sezon la sezon, in batiste, bilete de tramvai compostate, servetele etc., nici macar un picior de moneda n-am gasit... Pentru ca mereu aveam grija ca la depusul hainei in dulap sa verific si-n cel mai rupt buzunar sa nu se fi ascuns ceva acolo (mai stii, mai venea o reforma monetara si ramineam cu buza umflata (sau cu n?)).
La o bucata, in liceu, faceam niste mici economii din banii de mincare pentru pauza mare, nu mai stiu exact ce faceam cu ei, o data mi-am cumparat vag din banii mei si substantial din ai mamei catifea raiata de pe la bariera, rosie si neagra, si am avut niste pantaloni super faini, pe care mi i-a facut tata la un croitor de la mahala (aia negri evazati au facut cariera in vremurile mele flower power sau invers:D); intr-o vreme ochisem o batrinica cersetoare in fata consignatiei (as zice ABC) de la gara al carei nume imi scapa si care imi parea mie foarte demna cu parul ei alb sub batic si niste incredibili ochi albastri, stiam ca am acasa pe sub mocheta (!) citeva monede de o suta de lei (in caz ca aparuse, o ciocolata Poiana costa cam 70 de lei pe atunci) si m-am dus intins sa ii dau femeii ceva, doar ca n-am mai gasit ascunzatoarea, ca le schimbam des...
Cert e ca din aproape in aproape mi-am amintit de spielhosen-ii mei de blugi cu ciocanitoarea Woody pe genunchi (cred ca i-am avut pe la un 5 ani) si in vremea aia mai aveam o insigna tare draguta cu un ursulet Misha rusesc (imi scapa complet de unde posedam asa ceva). Actualmente nu am nicio salopeta si salivez doar la gindul. P. mi-a dat voie sa imbrac una de-a lui, dar e de muncitor, din material albastru, or eu visez la salopetica de blugi! ( de firma:O!):D

La scaldat

In mai putin de doi ani domiciliez in a cincea locuinta, toate legale, prima si ultima cu cada. Drept e ca in prima nu ma omoram cu scaldatul, ca nu stiu, n-o simteam, da' totusi acolo am experimentat niste bai cu sare destul de misto (comparate cu una-doua in Romanica, o amica ne (!) cadorisise cu nu stiu ce sare albastra si doleanta ei fu sa ne balacim in grup (nu cu ea, vai!), chestie care ma calcase pe bombeu din cauza de imixtiunea dinsei in intimitaturile mele, oricum amuzant e ca la urma cada raminea si ea albastra, un vis, da-i si smotruieste!), in rest, dus mai mult sau mai putin zilnic.
Si acum am scapat la vana (u, ce sinonim!!) noua, doua calorifere, se incalzeste relativ repede atmosfera, ca sa zic asa, o placere, asa ca ma lafai intr-un mare lux, da?
Sare inca n-am, da' nu tusesc fara (decit rar).
Azi m-am gindit sa impusc inainte de sezon mai multi iepuri asa si cind zaceam eu mai bine, masina de spalat isi facea treaba in banii ei, doar ca din cind in cind remarcam cu un vag entuziasm cit de bine ma racoresc.
Cu un entuziasm chiar mai mare am observat ca mi se termina samponul (romanesc) (mai am o sticloanta, dar trebuia sa ma extrag din apa sa-l recuperez), oricum, tin sa multumesc pe aceasta cale echipei de cercetatori americani (dati-mi voie sa cred ca asa a fost) care au inventat balsamul de par si datorita carora sint de citiva ani mai neincilcita (!) si mai fericita.
Sincer inca n-am idee cum se foloseste corect, pentru ca vai, unii zic e pentru capete, altii ca e pentru pielea capului (!), eu inclin sa cred ca ultimii au dreptate pentru ca sint zile bune dupa smotocirea smocului cind nu simt nevoia sa infig pieptanul in el (si chiar daca, mai amin...) Asadar, Ionuca, nu esti singura pe lume:)
Mi-aduc aminte cind eram in liceu si aparusera sampoanele "de firma" si un L'oreal costa cit jumatate de pereche de blugi (tot de firma) sau lumina pe 5 luni, asa ca imi pare rau sa spun adevarul, dar n-am folosit niciodata asa ceva-uri (nici Pantene sau Head& si alte produse minunate despre care vorbeau constant colegele mele), ba, mint, am avut o data un Malizia cu miros de cocos (primit cadou).
Nu-mi dau seama de ce nu ma innebunesc la gindul de a-mi baga tot corpusorul firav sub apa (ma tem probabil sa nu trec prin scurgere), oricum cert este ca sint un fel de ciine care-si tine mereu urechile deasupra.
Ma gindesc uneori ca parca vad ca adorm, chiar ma intrebam daca sansele de inec sint mai mici daca ai sare in apa. :)
Putin imi pasa de consum, esential e sa ma simt si eu o doamna! (Citisem de curind pe un forum despre ecologie si despre dusurile de dimineata, vai, dar cum sa te bagi seara in pat cu mizeria de peste zi, nu am astfel de ginduri inalte, ma culc cind ma ia somnul si dupa baie cica vine incet, dar sigur).
Numai bine, si-a revenit si pielea la normal, ma duc sa vad ce mai fac rufele.

Des choses 25 (vine iepurasul!)

Era sa-mi stea inima-n loc simbata la magazin cind mi-am confruntat ochisorii cu foarte pomposul stand cu dulciuri in forma de oua si iepuri si in fine tot tacimul, totul pentru maaarea sarbatoare pascala!
Acum chiar ma intreb sincer cine s-ar apuca de acum de astfel de cumparaturi, mai sint doua luni totusi, oricum chestiile astea nu expira chiar repede, asa ca la fel de bine s-ar putea comercializa de-a lungul intregului an si inimioare si iepurasi si mos neculai si mosi craciuni si ce-or mai fi, ca uit, cu virsta...
Daca gasesc super postul meu de acum un an despre valentin pe un anumit forum, o sa-l trintesc aici (desigur daca nu uit). De curind am facut un fel de vaga ordine prin muntele de hirtioare si tot felul de chestii nenecesare (imi lipseau pasaportul, dovada de inmatriculare aici, cartea de impozit, toate puse strategic in diverse locuri, le-am gasit!) si am dat peste un bon aproape ilizibil de cind am cumparat super produsele Milka cu titlurile lesinatoare Iubire si Ocrotire parca. Un post pe tema asta se afla deja aici (probabil primul din blog). L-am scris initial in romaneste si pentru ca am fost asaaaa de mindra de el si de descoperirea mea, l-am tradus cu resursele mele modeste in germana (e intii in germana si dupa jpg si in romana, pentru cei care ati apucat deja sa strimbati din nas).
Oricum, martea trecuta ne aflam in masina amindoi si am apucat sa vedem inainte de-a se face rosu la un semafor ca un restaurant avea super oferta si ultimele locuri (rezervati cu incredere!) la meniul extraordinar de miercuri, da? Si era totul scris cu rosu si o maaare inima atragea atentia.
Domnul a tacut milc, eu am rinjit milc, el s-a facut ca ploua in continuare si acum, ce sa zic, azi mi-a zis ca miercuri seara are treaba (pe care o are miercurea in general si a sarit-o in ultima luna, chestie care mie mi s-a parut teribil de aiurea, adica tooooooooocmai acum sa se ducaaaa?!)
Faza e asa: ori ma minciuneste ca sa ma surprinda, chestie pe care hm poate i-as trece-o cu vederea, ori i-a murit romantismul si asta ar fi foaaarte impardonabil.
Va tin la curent, pina una alta mi-a spus foarte natural ca putem face ceva si in timpul zilei de miercuri, nu musai seara! Dar nu mai sintem in rindul lunii, ma-ntelegeti?!
:D:D

Post sado-maso (post pe care nu l-as citi dac-as fi in locul vostru)

(pentru ca e slabut!)
Dati click pe Hrusca - Ruga pentru parinti doar pe barba voastra proprie si personala, eu mi-am inceput ziua cu el, am servit niste colinde si m-am chinuit cu versurile de la Ochii tai (care ma obsedeaza, le cint intr-o veselie, ma trezesc dimineata cu un textulet de-al lui (in fine, de-al cui i-o fi compus etc.)deja zbirniindu-mi neuronal (e un mic dezacord aici, dar lasam asa)) si de unde eu intelegeam ninsori, pe net am gasit doua variante cu din sori si una cu ninsori si mi-am dat seama ca in fond si la urma urmei ar putea fi foarte bine si lin sori etc., dar logic in economia textului imi parea cu ninsorile si pentru ca sint trei strofe cu tematica si in prima e "La fereastra ninge floare de cires amar", in a treia e cu "zapada maicii tale", deci la mijloc se lipea de minune "ninsori" in contextul foarte pe larg
"S-ar fi dus si vara risipind privighetori
si s-ar fi facut din sori(???)
Roua ochilor de flori, ochilor de flori"
Please cind stie raspunsul corect sa ma ajute!!! Mersii bocu.
Si aici aveti video de care ziceam, care e deci mega trist si nu va pune nimeni sa va uitati, dar mie mi se potrivea in profilu psihologic al zilei de azi.

Audio video

A rugat Mutona s-o vizionam si s-o votam. M-am conformat, pentru ca ideea e meserie si realizarea pentru home made e foarte benga.

M-am mai uitat pe acolo si am ajuns pe youtube la flacaii astia, care m-au distrat si va dau aici un filmulet de-al lor, imi pare ca seamana cumva la stil cu Fara zahar, da' relativ misto.



Ieri m-a bombardat Suzi cu link-uri cu eurovision-ul nostru, calificarea alea alea, ma tem ca slagarul lui Marcel Pavel (aim sorii marcel bat ai heit iu!) nu e chiar nou, fetele de la Nico m-au calcat rau rau pe nervi, Andra cu Simplu si cu Dracula mi s-au parut ca lasa de dorit, dar e drept si ca pe acolo mi-a cam lesinat conexiunea si mi-a pierit nitelus cheful, oricum, sint relativ multumita cu pesisoara aia in 15 limbi (da in germana si-n finlandeza de ce n-aaaau?!) de la Locomondo. Pentru cei care n-au avut norocul de vreo Suzi, uitati mai jos :

Vio viseaza 19

Toata nebunia se intimpla in Iasi, mai putin intrebarea cite campionate mondiale au loc in clipa de fata in Germania? 6-8, dintre care cite se petrec in Frankfurt? Macar unul...
Un profesor ne daduse la scoala de copiat pina data viitoare o carte (xerox) despre Mauritius si de citit un anumit capitol. Asta era marti si urma sa avem cu el vineri, eu miercuri aveam deja cartea gata, dar nu ma ingramadeam cu lectura.
In Alexandru, pe partea cu blocurile mai noi din statia de la Familial, blocurile alea nu erau si se construia ceva centru comercial foarte impozant, cu lumini ca la Craciun si tot felul de ornamente si pe sus si pe jos, ce mai, numai bine ca sa ramii cu gura cascata, si se putea vedea armata de oameni care lucrau la constructia asta care crestea si se finisa vazind cu ochii.
Foarte aproape de locul ala era o maghernita (cumva in genul de trompe-l'œil cum e casa vinzatorului de vinuri (cred) din Secretul lui Bachus) in care locuia mama si care pe dinauntru era de o simplitate si-o frumusete cam ca o biserica. Incep niste urmariri si mama ma duce in camera secreta, si mai mascata, in care deja erau biblioteci si trepte subterane...

Imi caut tatal intr-un sat la periferia Iasului (gen Ticau, doar ca orientat perpendicular) unde era doctor veterinar! Dau de cabinetul vara-mii, si ea doctorita de-asta si caut mai departe.

Casa bunicii e cumva pe acelasi tipar de modestie ca a mamei, doar ca podelele sint subrede si parca la fiecare pas sint gata sa se deschida spre adincul pamintului (sau o groapa de rahat). Bunica e plapinda, batrina si bolnava, se spala singura dupa un paravan si-o duc eu in pat in brate, de unde mai devreme ma temeam ca sub greutatea ei se vor rupe scindurile, acum e usoara ca o smochinica.
O nemultumeste ceva si imi da niste indicatii despre o sofa (foarte bizar cuvintul in visul meu) sau divan, oricum, o piesa de mobilier pe care o pliez in doi timpi si trei miscari si o asez pe dupa paravanul cu pricina, de unde rezulta ca aveam super puteri.

Ma trezesc din cauza de santier vizavi, adorm la loc.
Bunica era in pat, inconjurata de nepoti si de matusa-mea si unchiu-meu. Si primea cadouri: un val(?) de material, o bluza-pulover care parea sa aiba acelasi model ca si materialul, niste perdele... Casa era acum mai mare si mai de la munte, ca sa zic asa, desi parca si decorul din primul vis era oarecum muntean si unchiu-meu e intr-o camera si matura cu un maturoi de ala de tsara (pe care noi il foloseam pentru curte) podeaua de lemn.
Nu stiusem de ocazia cadourilor si ma prezentasem cu nimic, ba mai si exprimasem comentariul cum ca eu acasa nu am perdele si ma temeam ca bunica imi va dona ce-a primit. Pe de alta parte, bunica nu era asa generoasa cum o tin eu minte.

Si-apoi am treaba prin cladiri moderne dar si altele paraginite, unde sint laboratoare cu computere ale universitatii, pe un forum vine vorba de o poeta romanca din Germania (nu eu!) care urma sa apara vreo ora la un post vag obscur, gen wrd3, unii cauta pe altii, eu imi verific blog-ul, din astea. Si-aveam si-o prietena.

Cred ca dintr-un alt vis dintr-alta zi... fata (as zice ca de la i-cafe, dar nu musai, adica fizic nu ea, dar ca persoana parca...!) ma asigurase ca pune o vorba buna sa ma angajez la posta aici in oras, posta fiind in Iasi in Piata Unirii (unde se pupa mirii, dar ma sus, la magazinul foto).

Ma doare capul vag.
Daca ajuta pe cineva, tatal si bunica mea din vis nu mai traiesc.

LE Mai aveam si-o egzema dragutica foc (:-S) pe partea dreapta a fetei, o bucata spre nas, o bucata spre ureche si am impresia ca se intindea finut bine spre ureche s.a.m.d.
Am mai visat nu stiu cind ca imi trimisesera aia de la asigurari o cartela noua si pe verso scria foarte vizibil Prietenul ei a avut nu stiu ce virus! !!

vineri, 9 februarie 2007

Teste

L-am cules de la Alma si l-am facut si eu, iacata-ma-s.


You are The Wheel of Fortune


Good fortune and happiness but sometimes a species of
intoxication with success


The Wheel of Fortune is all about big things, luck, change, fortune. Almost always good fortune. You are lucky in all things that you do and happy with the things that come to you. Be careful that success does not go to your head however. Sometimes luck can change.


What Tarot Card are You?
Take the Test to Find Out.

joi, 8 februarie 2007

Noblesse oblige

Romanca de la i-cafe era foarte pe bune si venea si dupa postul meu cu patriotismul, pica, adica, taman la fix.
Am procedat cum am anticipat vag aici, mi-am platit jumatatea de ora, l-am intrebat pe angajat dac-o stie, o stie e ok, intreb pentru ca e romanca si sint si eu, du-te la ea si vorbiti, hai ca vin sa te tin de mina. N-a venit, dar eu am ajuns linga mindra, monitoarele sint despartite de niste planse din prefabricate (imi amintesc de laboratorul de fonetica, doar ca alea erau transparente), am batut in "peretele de lemn", ea s-a intors, banuiesc ca am facut o mutra chinuita, si-o fi imaginat ca am ciocanit din greseala, nu m-am dat batuta, am scociorit in traista si am scos patul lui procust, i l-am plasat intre ochi, ea s-a uitat iara si a clatinat din cap ca nu, iar nu m-am lasat, mi-am zis n-are cum, efectiv n-are cum sa nu percuteze, am intors cartea spre informatiile despre autor, scria asa de mare si de lat camil petrescu, chiar sa nu fi auzit de el, tot isi dadea seama ca incerc sa-i arat un autor roman si ce ar putea reiesi din asta, ei bine, s-a prins! a zis un a vag mirat pret de o fractiune de secunda si s-a intors cu castile pe urechi, nu le-a dat de altfel jos nicio clipa (ma p pe nicio, sincer), spre monitorul ei cu x ferestre de ym deschise.
Am ramas cam paf, n-am prea stiut ce sa fac, am mai ezitat o tura, sportul meu, m-am dus iar la angajat si i-am cerut vag tremurinda ceva de scris, am plasat pe-un biletel e-mail-ul meu si i l-am dat, cu rugamintea, daca are chef, sa-l paseze fetei cind e gata, in caz ca o sa-i mai vina vreo idee.
Si-am plecat si parca-mi picase cerul in cap, mi-am tirsiit pasii spre casa, toate fanteziile mele optimiste cu tinara se duceau frumos dracului, ca da, mi-a trecut prin cap ca o s-o las balta si n-o sa incerc sa-i spun vreo vorbulita, nu ca o sa ma ignore cu gratie.
Am dat vina si pe mine, am incercat sa-i gasesc ei o groaza de scuze, ca o fi fost jenata ca cine stie ce o fi zis in convorbirea ei pe ym pe care eu am auzit-o, fara s-o ascult efectiv, de-ajuns sa prind limba romana si sa-mi para ca fata e interesanta, adica nu facea schimb de manele si nici nu-si baga p*la or mai stiu eu ce, plus ca poate am fost nepoliticoasa, ca n-am scris vreun nume in afara de e-mail, puteam sa las si-un telefon, dar ma gindeam ca poate adminu (creca asa le zice la astia de la i-cafe, nu?) mai face vreo glumita si-mi da el cu posta electronica, plus ca poate fata nici n-a primit biletelul, sau poate l-a primit si era cam ravasita cine stie din ce motive si-o fi inteles ca e adresa aluia si poate n-o intere etc. etc. etc.
Oricum am fost fff ofilita, pentru ca n-am luat deloc in calcul ca poate n-o intereseaza sa faca act de prezenta mea in localitate, stiindu-ma eu groaznic de sarmanta si mi-a picat foarte cish. In plus, cine-s eu ca judec pe cineva ca n-o simte sa stea de vorba cu mine, a?
E o faza din Pacientul englez in care asta se cam burica de faptu' ca mamzela Binoche se imprieteneste grozav cu nenicu ala fara degetele mari, aflind ei ca veneau cam din acelasi cartier din Toronto parca si bolnavul se ataca pentru ca n-am inteles, cind esti acasa in Canada, esti asa de deschisa cu toti aia din oras? Na, da' strainataturile indepartate (plus razboiul) schimba situatia...
Si adevarul e ca si eu strimb din nas cind aud romaneste ici si colo si vad niste tsatsele in treiling si cu permanent, adica nu tin musai sa arat ca as pricepe ce zic ele si musai sa ne vedem la cafea la mine sau la ele acasa, s-avem pardon. Doar ca fata asta era asa, un fel de schimbare pe care-o intrezaream in viata mea si care era foarte dorita etc., dar n-a fost sa fie, pentru ca da, nu mi-a scris, acu' am net si nu prea cred c-o sa ma duc in pelerinaj duminica la i-cafe sa vad daca e acolo. Si daca e acolo, ce?

Na, si m-a palit asa un soi de depresiune singulara, de cum sint eu pe aici vag singura (nu ca n-as mai avea degete la miini si la picioare sa-mi numar prietenii din tara sau din Iasi, da' luat asa...) (si singuratatea mea n-are vreo legatura cu relatia mea cu P., e de alta natura) si na, cam asta e.
Dat fiind ca am scris ce-am scris, nu mai trag vreo speranta s-o cunosc vreodata pe necunoscuta din i-cafe.
Si tot restul duminicii am avut asa niste accese de transpiratie subita, n-am fost deloc in apele mele, de parca as fi fost prinsa la furat sau mai stiu eu ce.
Stiti si voi cum e cu viata...

miercuri, 7 februarie 2007

Cu scroafa pe malul girlei

Am desenat aceasta opera de arta, ca am gasit drumul la Suzi si am zis sa-mi verific capacitatile artistice, basca sa aflu niste nebunii despre pisihicu meu care este si anume:
sint realista, directa, imi place sa fac pe avocatu diavolului, nu ma tem de discutii si nu le evit,
sint emotiva si naiva (imi place mult asta! combinat cu rindul de mai sus), ma doare la basca de detalii, dau cu pieptu de riscuri
sint sigura (pe mine banuiesc), incapatinata (o yeah!) si stau geana pe idealurile mele
casc urechea la ce zic altii si am sexu mic, da jucaus!:D
Opera mea se cheama Purcica balerina cu cuc.

Despre munci(le agricole de primavara)

A nins ieri noapte, da' nu asta voiam sa va zic.
Ci despre dragutul meu loc de munca (e dragut, parol).
Este in capat un birou care se cheama informatii unde te duci frumos cind incepi si cind termini ca sa le zici elou si pa si ei sa-ti zica ce ar vrea sa faci si unde uneori dai telefon de unde esti si le zici ma duc sa fac pipi sau avem la raionu' de nu stiu care incaltatoare etc.? si unde raspunsul e in general vag, depinde de cine e pe tseava.
Acolo lucreaza niste tanti, vreo 5, plus niste neni, care sint mai inalti in functie, inclusiv seful cel mare. Tantile astea sint intii aia de m-a angajat si care e o draguta si foarte cocheta, apoi madama grasa care intre timp nu mai e asa de antipatica, dar m-a faultat ca ma plimbam prin sector cu sticla de apa si m-a somat s-o las undeva si de-atunci ma apuca crizele ca lesin fara apa, pierd copilu' etc., una care e vag in concediu de maternitate si lucra rar si e ok, una cam nefe care mereu are ceva de comentat la nivel general si care are grija sa-mi spuna mereu sa vin cu 5 minute mai devreme, or eu vin la program la si jumate ori la fix, deci sa ma mai scuteasca, ne vedem rar, m-am obisnuit cu ea si mai e una tinara rau, pe care am crezut-o eu sefa la inceput, dar apoi m-am desteptat si sint cula.
Bon. Vineri gasesc in chilotelul (!) lipit pe dulap o foaie cu un mesaj. Paf, atentiune, sacoselele de acum sint pe bani si cum se va desfasura procedeul. Ma duc cu foicica la info si acolo era Mma Grasa, ne zimbim dulcic si o intreb bon, de cind intra in vigoare chestiunea? Frau Vio, mi-a zis ea fff de sus, daca citeati cu atentie, vedeati ca de miercuri!!! Ma uit la ea fiiix ca o vaca, cu hirtia in mina si parcurg inca o data rindurile scrise marisor in care afara de pretul pungilor nu mai erau alte cifre, care sar la ochi, da? Ma scuzati, Mma Grasa, sa moara xy daca am vazut, oi fi eo mai proasta! Ah, da, aveti dreptate, nu scrie, ma rog, e de miercuri! Bine *proasta infumurata esti chiar tu* mi-am zis eu si am plecat in treaba mea, cu sentimentul victoriei fluturindu-mi intre ochi.
S-a intimplat sa nu lucru ieri, dar sa prestez azi, de unde rezulta azi e miercuri, am si inceput la ora matinala, primii clienti la mine. Mai mincasem ieri si-un chil de usturoi, fapt care-a facut-o pe-o colega (grasa) sa remarce vai ce miroase a usturoi! Poate mirosea vag, da vag, pentru ca inainte de-a pleca de-acasa am avut grija sa-i rasuflu in nas lui P. si sa-l intreb daca se presimte alcoolul de l-am ingurgitat pina pe la 2 si ceva last night, iar el mi-a raspuns sa stau relaxa, or el e baiat fin si mi-ar fi zis, alcoolu nu, da usturoiu, mai frate! Nu mi-a zis, deci poate miroseam vag vag.
Asa ca m-am abtinut sa-i zic colegei tu esti grasa, asta asa, daca e sa comentam ceva.
Dar aveam pe chip (privirea mea de cunoscatoare proprie) o vaga oboseala, plus ma simteam cu musculita din cauza de vezi Doamne usturoi, plus ca urmau sa-mi sara toti tembelii in cap adica cum sa plateasca punga, si mai era si cald in magazin si eu cu ploverasu de lina pe git, na, cind a venit seful mare sa-mi zica Frau Vio, esti pe faza cu pungile, i-am zis da sigur sefu si am sperat sa aibe nasu infundat.

Si a urmat cea mai tare zi din cariera mea, in care, onor Dvs., nu mi-am pierdut nici macar o clipa cumpatul, un nene a vrut sa ma mituiasca sa-i dau un umeras si i-am zis ca glumeste, linga mine era un alt sef care facea o casa (numara banii adica) si i-am aratat, uite, sefu-i aici, chiar crezi ca ti-as da un rahat de umeras sub nasu lui (ma rog, miscare vag gresita din partea mea, care ar fi insemnat ca il dadeam daca nu era el acolo, da' am scapat), la care porcu' de nesimtit mi-a zis a, da nu se uita, e concentrat la bani! Am crezut ca pocnesc de stupoare. I-am zis nou uei categoric si am ajuns la faza cu sacosa, unde a fost circ. Si atunci sefu a ridicat nasu, a dat dreptate omului (ca dor eu nu vind sacosele sa-mi iasa bani de bere), da asta e, e decizie de la centrala, pa.
Bon, si-a mai fo o faza enteresanta (ultima) cu un nene ca la un 50+ si un joven care s-au prezentat cu 4 cosuri pline ochi cu cearsafuri, care erau mega-reduse si ei au cumparat 20 de seturi, reducere de 66 de euri si au platit 154,10 euri (na, ca am tinut minte). (Micuta geniala ce ma aflu, habar n-am ce numar de telefon avem de azi...)
Si nenea mai virstnicu' a zis ca mai vrea inca pe-atitea si pe mine m-a mincat limbuta sa intreb daca-s pentru un hotel si dinsu' a zis a, da, cam asa ceva si ei aveau un frumos accent estic si mi-a picat o mica fisa, desigur, posibil eronata, da' asa fulgurant m-am gindit la un bordel, e drept ca n-am fost si n-am de gind, da' tre' sa ma interesez ce fel de cearsafuri au aia pe acolo.
Oricum am ramas oarescum paf.
Si n-am avut din nou minus (adicatelea sint brici cu banii) si mi-or da drumu' acasa, unde ma aflu ca sa va relatez atit de palpitant. End ov storii.

Cele mai grozave vesti pe trimestrul 1

sint ca incet-incet si poticnit si catinel si tiris-grapis, a venit net-ul.
Incredibil, dar adevarat.
Mersi ca ati facut galerie pe margina.
Nu-s intr-o pasa foarte scriitoriceasca, da' o sa ma stradui, sa nu va dezamagesc chiar din prima.
:)

duminică, 4 februarie 2007

De la cafeneaua electronica unde nu beau cafea

Eleo.
Am facut o plimbarica in ideea ca sa-l vad pe P. cum joaca fotbal, dar erau prea putini spectatori si m-am rusinat si m-am intors, dupa ce m-am holbat la case si gradini si am facut poze la o pisica intr-o fereastra si la nu stiu ce cladire ce pare a fi in acelasi timp biserica si uzina...
Si iacata-ma-s la icafe unde, tadam, la pc-ul 1 este o romancuta intr-o conferinta!!! spectaculos, este? E deci la doua scaune distanta de mine. Mi se pare fff amuzant, as aborda-o, dar mi-e iar vag incomod. Pe de alta parte, e localnica, deci daca depasesc aspectul, as putea (eventuel) sa am inca (!!!) o prietena in sector. Haha!

M-a intristat vestea cu blog-ul ala de pe wordpress. Si cu cele de pe forum ag de care mi-a comunicat MunteleAlb:).

Vreau sa va cer pardon tuturor celor carora nu v-am raspuns la comentarii, vad ca tinde sa ia proportii fenomenul, pe care din neglijenta il practicam si inainte, dar de cind umblu cu cortul la net, chiar nu am cind.
Sper sincer sa remediez situatia. De citit, le citesc pe toate, fara exceptie, inclusiv pe alea de spam. :D

Pe curind, tineti-mi pumnii fierbinte, si cu net-ul, si cu fata.
Sint intr-o vaga faza curatenistica, doar ca azi e duminica, dar P. e diseara intr-o vizita de care eu ma lipsesc, asa ca ma-ntreb ce-o sa fac. Parca ma vad smotruind.
Am servit aseara Lost in translation si City of God (cred). Misto. N-am cind sa scriu mai mult:).
Ma gindesc sa-i arat domnitei de alaturi cartea din traista, ca sa nu o tin cu explicatii, adica daca percuteaza ca ciripim aceeasi maternala, m-am scos. Greu n-ar fi.
Aidi pa!

PS S-a redeschis ieri gelateria si am servit ieri primul tiramisu pe anul curent. O yeah!!!

vineri, 2 februarie 2007

PS

Cica luni vine nenorocitul. De instalator de telefoane, si implicit, nenorocitul de net.
Fi-r-ar, sint dependenta pe bune!

Cum am aflat ca sint in felul meu patrioata (pe scurt)

Citindu-l cu placere si totusi cu oarecare greutate pe Mateiu Caragiale, mi-am adus aminte, asa cum am banuit, de Saptamina nebunilor a lui Eugen Barbu, care m-a topit cap-coada, si mi-am dat seama ca limba asta invechita si (pardon) uneori greoaie, incarcata uneori de atita istorie si frumusete si pasiune si ce mai, dragoste, (tineti minte poezia aia din clasele primare cu "mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim"? va zic asa intre paranteze si vag rosioara la figura ca e pe bune treaba si mai ca lacramez, daca n-as fi unde ma aflu...), mi-e sadita adinc si mult mai aproape de suflet decit mi-am imaginat vreodata, trecind prin perioadele mele de tradare, cind credeam ca franceza e ceea la ce am visat si ajungind chiar la vaga speranta ca, in timp, as putea sti germana poate la fel de bine (ma rog, aproape) ca romana. Vax. Limba materna (na, suna mai bine Muttersprache, parol) e una, clar.
Oricum, 1 (cum zicea Suzi) imi vine greu sa ma gindesc ca eventualii mei urmasi poate n-ar avea nici o inclinatie spre citit (si ma rusinez de tot timpul pe care il dedic altor activitati) 2 eventualii mei urmasi (cum ii vad in clipa asta) nu prea ar avea nici in clin nici in minecacu limba romana, daca ar fi sa apara pe lume pe meleagurile unde momentan imi fac veacul... si chestia asta imi pica foarte aiurea, sincer.

In plus, si tot pe scurt, nu stiu ce nu e bine, eu de felul meu m-am dezvoltat la un moment dat al existentei mele intr-o mare rebela (mai mult sau mai putin frumoasa) si am faultat cam toate lecturile obligatorii din scoala. Sincer nu-mi amintesc de Mateiu, neam, cred totusi ca nu era in programa in tineretea mea zbuciumata.
Oricum, tot rahatisul cu comentariile literare e o mare abureala, pe de alta parte (probabil ca si acum) o metoda generala de predat prin scolile noastre, a carei consecinta e partial intoarcerea cu spatele de la literatura noastra.
Am intilnit destui oameni cu cap care practicau lectura pe rupte, mai putin literatura romana, ca ce-avem noi bun?
N-om fi noi oscariati literar (copy-right-ul meu), dar nici sa ne aruncam de buna-voie la cos n-are sens. Am ajuns la virsta asta vag matura (virsta, nu eu) si descopar cu mare incintare productii mai vechi care-mi fac corasonul sa tresalte de emotie.
Concluziile sa le traga altii.
Mie imi expira ora de internet cafe si tre' sa fac si pipi!

Ingvar Ambjørnsen - Regina doarme



Regina doarme este romanul unei vieti si a unei iubiri.
Astor, un tinar functionar la banca, este atras de frumoasa Grete Reim, cu care se casatoreste. Grete era la inceput traducatoare, apoi are dreptul sa isi publice texte proprii si, incet-incet, devine o autoare de succes, cunoscuta ca "regina chioscurilor", pentru ca in principiu cartile ei se vindeau peste tot alaturi de reviste.
Astor este persoana din umbra reginei, cel care intr-o oarecare masura tine universul domestic in friu; in plus, este si parte a muncii Gretei - tehnica ei se bazeaza pe jocul de roluri, astfel ca Astor se vede silit sa intre in pielea diverselor personaje masculine, pentru a da credibilitate dialogului, dupa cum se justifica scriitoarea.
Tema centrala a romanului este alcoolul (sau alcoolismul) si problemele care deriva din consumul peste masura. Ambii soti beau cu placere, prima care cade in patima este Grete, treaba evolueaza mai multi ani, o palma data ei de Astor o determina sa paraseasca domiciliul si dupa o perioada in care duce o viata agitata intr-un hotel, ajunge intr-o clinica.
Astor tine pasul cu ea, nebind doua saptamini, urmeaza o perioada mai lunga in care cei doi fac din nou planuri de viitor, Grete scrie o carte autobiografica de mare succes despre "intoarcerea ei la viata". O data publicata, scriitoarea cedeaza vechilor tentatii, Astor nu incearca s-o impiedice si se scufunda amindoi si mai adinc in mocirla.
Izolati de societate, desi traiesc in oras, duc vieti separate, fiecare la etajul lui, ea scriind si bind, el intorcindu-se la filatelie si la motanul pripasit si bind.
Romanul consta in confesiunea lui Astor si actiunea (?!) se petrece practic intr-o singura noapte de octombrie. Sint evocate prima lor intilnire, anii de tinerete cind statul acasa intr-o seara insemna inca doua coroane (norvegiene) strinse pentru covorul mult visat din sufragerie, calatoriile in diverse locuri, mai detaliat cea de la Loch Ness, scrisul Gretei la cartile ei.
Ingvar Ambjørnsen reda totul cu caldura umana, povestea de dragoste dintre cei doi, vazuta din unghiul barbatului, sta in picioare de la un capat la altul al romanului, descrierile nu lipsesc si evidentiaza o data in plus meritele lui scriitoricesti.
Ultimele zece pagini sint la limita dintre fantezie si realitate, cumva neasteptat in cursul lin (?!) al romanului de pina atunci.
O carte scurta, "usoara", dar care trateaza probleme grave si care ar trebui sa dea (mult) de gindit.

joi, 1 februarie 2007

Prietenii lui

P. are un grup de prieteni, se vad de citeva ori pe an, nu prea le reuseste sa fie toti impreuna in acelasi timp in acelasi loc, in fine, totusi vorbesc la telefon macar o data de doua ori in luna (sau de doua ori pe saptamina, depinde cit de multe meciuri sint) si locuiesc fiecare altundeva, P. fiind singurul ramas la baza.
Avem asa: Lutz e in Suedia si e impreuna cu Anna (poreclita foarte amuzant de noi Swara sau cam asa, care swara pe suedeza inseamna a raspunde cred si bietul primise sms de la fata si ii scria raspuns si noi ne-am benoclat, a, ii scrie lui Swara si apoi ne-am intilnit cu ei doi in Berlin si l-am intrebat pe sest bai, asta e alta? Ma rog, Lutz ne-a pirit, sa lasam...) A, si n-au copii.

Apoi in Duisburg este Efe, insurat cu Susanne si cu copiii Alexander si Katherina (cred:D). Foarte frumos.
In Goerlitz sint Brixi cu Franzi si cu fetita am uitat cum o cheama! Brixi a zis ca nu se insoara nici mort, dar e fericit cu dama inimii lui.
Vineri am fost la ziua lui Dirk, care e insurat cu Lena, care vor copii si se straduiesc, dar nu le-a iesit operatiunea pina acum.
La Dirk era Axel care e de citeva luni impreuna cu Frieddi (or asa ceva) si care era gravida in 7 saptamini!
Asta ne-a zis Efe.
Azi dimineata P. trimite un sms pe tema fotbal in Bremen si prietenul de-acolo, Hubsen, insurat cu Nicole, il suna si-i spune ca Nicole e in 12 saptamini.
P. ia telefonul, il suna pe Efe si-i spune ca Vio nu e gravida.

Si acu sta si mormaie din cind in cind Hubsen e gravid!
:-SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS

!!!!!!!!!!!!

Submit Your Blog