O moneda si flori (Des choses 27)

Saptamina trecuta mi-a trecut prin mina o moneda de 5 centi din Slovenia, m-am bucurat, dar nu ca in vremurile cind abia ma mutasem aici si tresaltam la vederea unei monede straine si colectionam serii complete pe tari... Mai am inca intr-o mapa originala prima emisiune (!) de 1 euro, comandata prin posta, vreo 13 monede sint parca, din cind in cind ma intreb daca s-o mai tin sau s-o desfac si s-o cheltui. :)

T., colocatarul nostru, are flori in ghivece. Cind stateam dincolo, tot in formatul asta, cica lui P. ii revenea responsabilitatea sa le ude cind T. era plecat cu saptaminile. Nu l-am surprins decit foarte rar in ipostaza asta.
T. e chiar mai lenes decit noi, cind ne-am mutat n-a prea catadicsit sa urneasca nimic, l-a rugat pe P. sa-i mute patul, chestie pe care eu n-as fi facut-o si care mi se pare destul de nerusinata din partea lui T.
Cu greu si-a adus o parte din lucruri, i-au ramas un dulap, fotolii, tablouri, cutii s.a.m.d. La aproape patru luni de la mutare, proprietarul i le-a scos in strada, cu acordul lui T. (le-au luat gunoierii).
In zelul lui stavilit, T. a reusit totusi sa care citeva ghivece, unele la el in camera, care nu intra in discutie, unul mare in baie pe pervaz si vreo patru (doi cactusi parca) in sufragerie. Intr-o zi apare inca unul, ditamai, care si-a gasit loc pe jos. Am apucat sa ma minunez ca T. si-a salvat din santier o floare si nu dulapul, ce romantic. P. imi spune ca el a adus-o, ca i-a spus proprietarul ca e scumpa si a luat-o. Am sarit de doi metri : pai vinde-o daca e asa valoroasa, nu incarca inutil camera cu prostii!
Cu alte cuvinte, ma innebunesc dupa plantele de apartament. Intr-o zi am matrasit floarea din baie, ca nu puteam deschide geamul larg. T. a dus-o la loc, pentru ca o planta face aerul mai curat. Hai lasa-ma! Nu e mai simplu sa aerisim, daca chiar?
In fine, abia astept sa decedeze aceste fiinte, imi pare rau de ele, dar imi ajunge tona de praf care se depune zilnic peste tot si n-am chef sa-mi stea mie atirnate de git. Nu le ud nici sa ma bati si am impresia ca toti isi imagineaza ca ceilalti le uda. Stropitoarea e nefolosita intr-un dulap in baie.
Sa nu fiu inteleasa gresit, dar chiar traim intr-un rai de praf, de cite ori am treaba pe linga flori, ma zgirie cactusii minunati (ca-s si cam chioara), n-am nevoie de asa ceva; imi plac florile in gradina si la altii in casa si daca s-ar putea sa aiba si inflorescente, nu sa fie acolo un bat cu o frunza in vint.