Dintr-un comentariu iese un post

Am inceput sa scriu postul de mai jos ca raspuns la postul lui Gavagai cu arahnofobia.
Pentru ca a luat proportii, ma folosesc eu de el in primul rind, dupa cum urmeaza:

aviz de la cna: s-ar putea sa urmeze un comentariu lung!
cind eram io copchila la bloc, aveam o vecina la etaju unu care mergea des la biserica si stia ea o susta cu paianjenii! acu n-o mai retin exact, da era ceva cu maica domnului si de-aici nu mai retin, ooori e pacat sa omori paianjenii din motivu nu stiu care, oooori e foarte foarte recomandat sa-i casapesti cu gratie, ca pentru fiecare omorit iti mai scade tie un pacat! tadam!
mie nu-mi plac, nu-mi plac insectele, nici macar buburuzele:D (adica nu le omor daca nu mi se baga in suflet).
la mama in baie se faceau (?) mereu paianjeni intr-un colt deasupra cazii si ii omoram cu mina cind ii depistam.
aici avem in cite-un colt unu ratacit si am grija de ei rar cu aspiratoru. P. zice ca ei sint buni, foaaarte buni, daca ai paianjeni in casa inseamna ca aerul e nemaipomenit de bun. da io ma gindesc ca daca exterminatorizez ginganiile astea, aerul nu se schimba, nu? plus ca ei vin la loc, mostenitorii lor banuiesc.
oare mai ies si din aspirator??
paranoica sint, dar in limite, acu nu simt nimic pe nici un picior, desi am avut recenta aventura cu puricii aia de porumbei, da m-am scapat sper.