Scriam acum aproape un an (cine mi-a sapat in arhive stie poate ca m-am muncit sa compun in engleza, uneori cu ajutor) despre porumbeii cei frumosi care-si faceau cuib pe casa din curte.
Atunci nu stiam ca voi fi si mai vecina cu ei, daca-mi dati voie.
Am primit ieri confirmarea ca sint paraziti de pasari vizitatorii nostri (si mai mult ai mei); miine vin sa-i stirpeasca, sper. In plus, am descoperit incaun cuib pe acoperis, ce romantic! Si porumbeii vin zilnic, daca nu s-or fi mutat cu tot cu catel si pur(i)cel.
Aseara am stropit salteaua cu o solutie, nu cred ca am rezolvat mare lucru, desi ramine de vazut, oricum am dormit mai bine, mai linistita cumva.
Ma uit cu incredere in viitor:)
Asa sa faceti si voi!:D
marți, 13 martie 2007
Bucolice
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ma bucur ca s-a rezolvat enigma. Chiar am vrut sa scriu, dar m-am luat cu altele si am uitat, ca am patit o chestie asemanatoare (adica un fel de iritatie pe picioare) cand a avut motanul purici. Doar ca m-am prins relativ repede, si-am scapat usor cu un spray si-o zgarda... (zgarda a purtat-o doar el :D )
RăspundețiȘtergerenu-s vinovati saracii porumbei ca au purici.. crezi ca ei sunt bucurosi de asa oaspeti? iti inchipui cum arata pielea lor? noroc de pene... vai de ei...
RăspundețiȘtergerecreca starpesc astia si la voi porumbeii, adica nu-i omoara ca pe cainii vagabonzi, dar e interzis (cu amenda) sa-i hranesti, macar sa dispara prin infometare (tocmai din motive de purici si alti paraziti)
RăspundețiȘtergereliviu, foarte pe bune iti zic, imi venise ideea sa-mi iau o zgarda si s-o port ca bratsara, dupa cele shpe tratamente benga:|
RăspundețiȘtergereoana, da, nu mai pot de mila porumbeilor... ma uit la pielea mea si-mi vine sa mi-o jupuiesc.
80a, nu mor caii cind vor ciinii, gasesc ei cu ce se hrani. oricum la inceput duceam dorul obiceiurilor seculare din romanica, unde aruncam pe geam firmiturile:|...