Lector in periodica*

Cind eram eu mica nu prea cred ca era la noi notiunea de babysitter, dar mama ma lasa destul de frecvent cu sora-sa mai mica, ea cu barbata-su au si domiciliat o vreme la noi in camera de pe colt si-apoi ma duceam la ea, ca statea foarte aproape. Matusa-mea dadea frecvent in mintea copiilor si era o mare bucurie sa stau sa ma hlizesc cu ea. Intr-o vreme citea ea dupa-amiezele si eu ar fi trebuit sa stau cuminte cu ea in pat si eventual sa dorm.
Dar ma lovise interesul pentru hirtoagele alea cu semne negre pe ele, asa ca matusa-mea s-a apucat sa le depene incetisor pe intelesul meu. Aveam niste carticele de povesti format mic si cu desene, ca la maxim douazeci de pagini fiecare. Cred ca erau capatate de la alt copil care mai crescuse; erau in principiu dupa Petre Ispirescu. Ce-mi amintesc acum sint o poveste cu Omul Spin (pe care am citit-o si in varianta integrala mai tirziu) si cu Jumatate-de-Om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop si alta cu niste aventuri in Padurea de Arama, Padurea de Argint si Padurea de Aur, unde era un palat, unde era o mare chefuiala. Ei bine, si Sarea in bucate.
In aceeasi perioada pe noptiera mamei domicilia Zahei Orbul al lui Vasile Voiculescu. Vio marea cititoare a pus mina pe carte si-a buchisit nitelus la ea, dar nu i-a spus nimic si-a ramas asa.
Si peste vreo doi ani s-a dus la scoala si a-nvatat sa si scrie, ca de citit stia de-acasa, ca si alti plozi. Cu scrisul a fost o mare drama, ca bastonasele alea in general primeau nota -7, fiind aproape cioplite in hirtie, Vio neimpacindu-se in general cu stilouri si alte chestii si avind dificultati maxime la facut curbe gen la 5 si la s de mina, mare drama..
Prima tema serioasa pentru acasa, scrieti de trei ori cuvintul mama, s-a soldat cu o mie de vizite in bucatarie, mama, am mai facut un bastonas, cred ca mi-a luat ca la doua ore sa-mi scriu opera. Mama nu s-a lasat deloc induplecata sa-mi scrie macar un cuvint, fapt care nu mi s-a parut foarte vesel.
Ei, uitindu-ma eu astazi pe geam la cum cadea o grindina lejera, mi-am amintit de niste ziare de pe dulapul din bucataria copilariei mele, ziare pe care le-am dat jos, cocotata pe un scaun, si le-am decupat cu foarfeca.
Pentru ca parintii primisera ei ca tema la sedinta sa aleaga fragmente din ziare pe care sa le dea copiilor la scoala cu scopul de a urmari si sublinia o anumita litera. Iar mama alesese diverse fragmente dupa literele alea si eu le-am facut praf. Adica le-am decupat si mai mici si n-am inteles cu ce-am gresit cind mama m-a bestelit grupa mare.
Totusi acum ma descurc si cu scrisul si cu cititul. Despre scris am oarecari indoieli, din cauza de scris mult la taste.
Ma duc sa-mi scriu memoriile cu degetul in nisip.



*N-am avut alta idee de titlu, pardon