Generozitate intre oameni

A scris o fata acu ceva timp (este o mare inspiratie pentru mine) despre cum umbla unele cocoane mizgalite bine cu fond de ten sau cu antibronzant pe figura si cum afiseaza ele uneori un git alb, foarte frumos, si cum tipii remarca asta si nu le zic. Vai!
Nu ca eu as fi altfel, mai vorbareata adica, dar doresc sa aduc in discutie o tanti de la munca.
Fiind eu relativ noua la locu de munca, am observat ca ne impartim clar in doua caprarii : cei ca mine, care-o freaca relativ rar, maxim 2-3 ori pe saptamina, pentru ca s-a schimbat modificarea si nu se mai fac contracte ca-n vremurile cind mergea magazinu uns, si garda veche, care e aproape zilnic pe ogor.
Bon, astia vechii is mai cu nasu pe sus fatsa de amarastenii mici ca mine. Si daca tu le zici buna ziua ei nu-ti zic nimic. Care mi se pare de rahat.
Ma rog, io uneori is perseverenta si mai nou imi raspund tovarasii la salut, inclusiv damicelele, ba uneori ma saluta ei intii. Foarte frumos.

Intre astia zilnici este o tanti pe care o stiu din vedere inainte de-a o sti de-acolo, care nu e genu meu:D, e micuta si slabanoaga si... are paru cam pina pe la umeri, cu breton si are permanent maruntel!
E un vis, de cite ori ii vad freza, ma cuprinde o mila imensa pentru faptura ei si ma gindesc vai tu da nu ti-a zis nimeeenea ca freza lu sarah jessica parker din anii 80 e pentru anii 80 si nu musai pentru 2007?
Na, da' ea pare foarte sigura pe sine si io sper ca e fericita, ca nu ma vad ducindu-ma s-o iau de mina si aratindu-i o oglinda.
Mi-aduc amintele de discutiile din pauze de la facultate cind fetele isi marturiseau una alteia vai tu da io nici macar sa duc gunoiu nu ies nemachiata! Priviri aprobatoare de la stinga la dreapta.
Si ma trezeam si eu fluierind.