Des choses 12

Si ca sa-mi bat recordul de posturi intr-o zi (nu ca as sti cite am scris pina acum, dar totusi cred ca n-am mai scris cinci pe zi) si sa anticipez astfel probabil o perioada de tacere (ce mai stiu sa ma vind, phii!), o sa ma emotionez din nou pe tema limbii germane.
Nemtii sint un popor foarte pasnic, ei nu injura de mama (adica foarte rar apare sintagma fiu de curva, care e groaznic de exagerata, in rest, au de-astea pasnice, cu rahat, cur etc.).
Cel mai mult si mai mult imi place, dupa ce ca ma super enerveaza, cum traduc ei filmele in general americane. La nemti dureaza foarte mult pina ce doi colegi de birou isi spun tu, desi e la mintea cocosului (sau la mina cocosului?!) ca ei de mult au depasit etapa respectiva cu dvs. ma refer, colegii ma refer din nou.
De asta ma emotionez in mod deosebit cind intr-un film de actiune (parca in ala cu Sylvester am percutat ultima oara faza, dar e super frecventa) doi barbati la un 45 de ani se injura cu sete si unul din ei trinteste plin, da' plin de ura:
-Sie Wichser!
adica
-Dumneavoastra labagiule!!! (observati ca in romaneste se traduce cu mai multe semne de exclamare.)

Cam atita am avut de zis.