Primii cinci luati din oala scoasa din foc

Dragostea in vremea holerei si desi parca n-avea sens sa-ncerci macar sa explici de ce iubesti, cartea asta te ia de mina si dac-ai apucat sa mergi pe drumul ei, s-ar putea sa i-o iei si inainte, pe riu in sus sau in jos, printre viscozitati si copacii batrini de la marginea strazii si din parc, dupa-amieze in care te-ascunzi in umbra evantaiului si-a umbrelei de soare, ghid geografic sud-american si european, traditii, rabdare, senzualitate, tandrete, ceva ce trece pe deasupra porilor pielii tale, incursiuni in alte virste, zeci de caiete, scrisori, perseverenta, succese, pasiuni si ma opresc aici, ca nu e reteta de best-seller

Educatia sentimentala care-a fost o rusine in prima (!) adolescenta, cind doar titlul m-a facut de multe ori sa rosesc, dar care are un strat delicat care mi-a mers la inima (desi n-am putut sa trec de prima pagina a Doamnei Bovary, indiferent de limba incercarilor mele:-) ) si Frederic Moreau s-a lasat incoronat simplu ca erou pardon romantic si un succes scolar personal si un fragment pe care-l am la mama in rama unei fotografii de-a mea de pe la 5 ani

Il voyagea.

Il connut la mélancolie des paquebots, les froids réveils sous la tente, l’étourdissement des paysages et des ruines, l’amertume des sympathies interrompues.

Il revint si care mi-a tinut de foame si de sete si de mama si de tata in singuratatile mele duble de sfirsit de secol trecut si pe care mi-l aminteam oarecum diferit si anume cu finalul Il oublia, ba chiar as baga mina-n foc e drept ca nu pina la umar ca in editia mea asa era si doar gindul la asta si tremuriciul ca poate totusi am uitat si bucuria ca totusi mi-am amintit si luxul de a-mi permite-o alta lacrima nostalgica si vag patetica (din cauza de bere) in coltul ochiului pe seara asta

Zazie in metrou pentru ca e printre putinele carti pe care le citesc bilingv (care e o realizare pentru mine, tinind cont de posibilitatile uriase de uitare ale greierasului omenesc, respectiv al meu creierel) si o recitesc si imi place grozav cum imi face de ici de colea Queneau cu ochiul si e timpitica rau cartea, daca-ntelegi ce zic

De veghe in lan tot pentru virstele periculoase cind nu se intimpla nimic si totusi se intimpla si ai curcubeul intr-o balta si vise si visuri

Sa ucizi o pasare cintatoare pentru ca anatomic nu m-as fi putut lua la intrecere cu baietii aia si vara, vacanta, copilarie si nu numai

la egalitate cu Aventurile lui Tom Sawyer. Aventurile lui Huckleberry Finn pentru fermitatea cu care au definit copilaria universala si mi-au intarit muschii memoriei (ultima lectura e de acum, sa zicem (!) 14-15 ani si cumva retin mai multe si cu mult mai multe detalii decit o carte (re)citita de curind...)

Pe aripile vintului prinde din aer o bucatica de top, pentru prostia aia cu O sa ma gindesc la asta miine, care e una dintre multiplele prostii multiplicate ale existentei mele, caci am adoptat mesajul urgent si m-a si definit si ma defineste, fir-ar, si cred c-o sa mor cu el de git...

In spatiile mele e mult Llosa, dar n-am stiu ce sa iau, ezitam cel mai adinc intre Matusa Julia si Orasul si ciinii... si niste rusi, o Anna Karenina si Adolescentul, sa zicem (!)... si mai avem Perec... si ce-am uitat, sa nu fie cu suparare...

(A, m-a bagat Hiacinta-n oala si io ii leg pe Suzi, Liviu, Opzecica si la o adica, de ce nu, si pe Poesis daca trece pe-aici si-o simte. Ce surprizaaa!)