Am facut suc de portocale si mi-am incercat talentul de a nimeri cosul. A functionat cam 50%, restul jumatatilor nimerind foarte pe linga pe jos sau foarte pe linga intr-un cos verde in care tinem diverse (momentan sticle goale). Nu voiam sa arunc cojile foarte in sus, desi nu cred ca sarea ceva din ele (doar facusem suc!) si trebuia sa am grija sa nu nimeresc deloc cele doua cani de ceai care erau in partea cealalta a mesei, intre cos si locul de unde actionam eu. M-a prins P. in actiune, s-a distrat bine si m-a intrebat daca ma antrenez pentru olimpiada de aruncat la cos jumatati de portocale stoarse. I-am raspuns afirmativ, iar el a opinat ca sint o optimista (ca ma antrenez pina cind se introduce proba in competitii) (a se vedea postul Sporturi pentru noi toti din arhiva din august (iar nu stiu sa dau link!) , sint sanse, pe cuvint!).
Ma gindeam ce noroc au barbatii, dupa ce se barbieresc arata mai tineri, proaspeti; femeile n-au norocul asta (cele pe care nu le pasioneaza, pentru echilibrul balantei, machiatul, sa spunem). Asadar noua ce ne ramine???
Mi-am dat pantofii cu crema, e sezon (de pantofi). Recipientul parea a fi cam gol (celebrul cu burete in virf), asa ca am sperat sa mai extrag ceva din el, cu un succes maxim, o balta neagra pe parchet. O bucurie in plus, rezolvata repede.
Azi sint 29 de milioane in jackpot. (vad pe google ca sint vreo 22 milioane de intrari (!) pentru jackpot si cam 21 milioane pentru jack-pot, un milion treaca de la mine. De ce o data x milioane si a doua oara xy de milioane, ramine un mister). Katie Melua, you're the best!
*Des choses porneste de la titlul Les choses al lui Georges Perec. Sensul lucruri/lucrurile mi s-a parut adecvat, dat fiind ca am scris chestii:-) fara prea mare legatura intre ele (decit ca sint eu observatorul), pe care voiam totusi sa le notez, desi nu au cine stie ce importanta. Urmeaza un 1, pentru ca poate va fi o serie (desi mai am vreo doua incepute pe aici). Cartea n-am citit-o, am inceput-o si-mi placea, dintr-un motiv care-mi scapa acum am dus-o inapoi la Gh. Asachi in Iasi neterminata. Am cumparat-o apoi din Luxemburg in franceza, mare bucurie, n-as putea spune de ce doar am semnat-o.
Inca o precizare, Un homme qui dort (titlul blog-ului) e tot un Perec, de data asta bifat.
miercuri, 4 octombrie 2006
Des choses* 1
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
link-ul e aici :)
RăspundețiȘtergere1)... spor la exersat aruncarea cojilor la cos.. dar.. in jermanika nu-i regula cu 'recoltarea gunoaielor diferentiat?'- adicatelea hartia de-o parte, plasticul in alta parte, sticle si conserve in alta parte si asa numitele 'organice' (resturi menajere, inclusiv coji portocala&Co) in cu totul alta parte decat primele trei categorii?
RăspundețiȘtergeretrebuie sa recunosc ca pe mine m-au dresat deja in stilul asta.. fara zaharel.. :)
2) pt avantajul barbatilor dupa barbierit.. acu deh, fiecare cu preferintele lui/ei.. dar femeile se pot schimba radical, vopsindu-si parul ( deci faza cu machiajul nu-i considerata :D )... iti tragi o culoare orange (ca sa leg cu primul subiect :D) cum am facut eu acu doi (din greseala, parol) si nu te mai recunoaste nici mama.. :)
3)vai draga, dar foloseste si tu creme din aceea mai groasa.. care ca sa o convingi sa iasa la suprafata trebuie sa te rogi (a se citi sa apesi cu muuuult simt de raspundere) macar jumatate de ora..
4)cine are noroc la bani, sa joace.. cine nu.. sa-i critice pe cei ce joaca si nu castiga ca arunca banii aiurea...
drragă(ştii melodia cu "drragă"?), Katie Melua is the best, îmi cînta dulce azi în urechi, şi tare, să acopere zgomotele de pe stradă.Aşa a strigat după mine degeaba un prieten şi s-a făcut de rîs- strigatul pe stradă, bleah.
RăspundețiȘtergereDa' mie îmi place de tine încă de la titlul blogului...mai este Perec tradus?După Un homme qui dort, am rămas numai cu intenţia să citesc şi altele.
va iau invers. mersi de comentarii.
RăspundețiȘtergerehiacinta, daca e o piesa veche gen anii 20 bucuresti si in repertoriul cintaretului este si un slagar cu mimi, o stiu, daca nu, nu. (jean moscopol, dar mi-am facut permanent neuronii sa-mi amintesc, tare de tot nenea, imi place mult de el.)
sint de vreo saptamina intr-o faza acuta erik satie-ana. numai pian servesc, fara versuri. :) am prins-o ieri pe katie de la radio, cu piesa aia super cunoscuta cu bicicletele din beijing. aaaa, mi-am adus aminte ca are o piesa cu the piano keys are black and white, ma duc sa caut cd-ul.
pe Perec in romaneste nu l-am intilnit decit cu O colectie de amator (pe care am inceput-o cu devotament de vreo 3-4 ori si care e oarescum cam adormitoare pentru mine (de altfel am primit azi trimitere de la un doctor la altul, sa ma caut de chronische muedigkeit, deci chiar nu-i cazul)). si cu Lucrurile.
In franceza mi s-a parut total bestiala (un fel de Zazie in metrou) (De altfel autorii erau prieteni de la Oulipo sau poate chiar dinainte) Quel petit velo a guidon chrome au fond de la cour? Si L'infra-ordinaire total interesanta, daca treci peste anumite aspecte care ar putea-o face plicticoasa (pe mine m-a prins, nu prea e povestibila, de altfel sint niste texte scurtute fara legatura intre ele, decit ca sint toate experimente literare. si cea mai faina mise en abyme peste care am dat eu (colectionam intr-o vreme)).
oana:
RăspundețiȘtergere1)se arunca separat gunoiul acolo unde exista posibilitatea. noi avem o singura pubela in curte, sortam in casa hirtiile si sticla si asta-i tot.
oricum puteam sa arunc cojile de portocala la cosul de resturi biologice (super nume le-au trintit aici). :P
2)nu ziceam ca lesin dupa tipii barbieriti, vorbeam de faptul ca pe unii ii intinereste. ma abtin totusi de la experimente pe pielea mea... m-ai vazut tu pe mine umblind cu cioara vopsita?
... :)
aşa deci...prima oară şi prima oară am auzit de erik satie acum trei zile şi de atunci îl ascult cînd sunt acasă. Dacă exerciţi anumite vrăji pe mine, te rog să te opreşti :)
RăspundețiȘtergereda, da, domnul Jean în persoană :)
Ca va dire, am de găsit nişte cărţi în franceză...
ai jucat si tu la loto? eu nu, ca nu ma pasioneaza :p
RăspundețiȘtergere