vineri, 13 octombrie 2006

Vio viseaza 2

Un vis lung si partial interesant pentru mine, partial obositor (de prea multa actiune, impresie de thriller).
Eram la munca (sa numim locul jobul 1, cronologic) , unde fiul sefului (are doi in realitate, nu cunosc pe nici unul (prima si ultima precizare lingvistica in postul asta, sper, nu ma intereseaza versiunile lui nicio tralala si nu ma cenzurez la paranteze, iaca, doua)) statea in picioare in fata barului, erau destui musterii, mai toti cu paharele goale si eu nemaiputind de degajata conversam. Treceam din cind in cind cu privirea peste fetele oamenilor care asteptau o farima de atentie din partea mea si nu ma sinchiseam. Ma uitam in niste hirtii, un plic mare, A4, transparent (hirtie transparenta, in fine), in care sint doua caiete normale, scrise, si niste biletele. Ma mir cu voce tare vai ce scris urit! Imi dau seama ca e scrisul meu! Era un caiet de-al meu din gimnaziu, unul dintre primele caiete de germana; al doilea ii apartinea prietenei mele din vremea aia, I.B. Si am incercat sa-mi fortez memoria sa-mi amintesc cum am trimis caietele unor "corespondenti" (dupa revolutie a fost o mare boala/isterie/moda sa corespondezi (via regular mail)) si pina la urma ajunsesera acolo. Oricum surpriza mare.)
Fiul sefului era inalt, slab si cu par saten deschis lung prins intr-o coada subtire (atentie!). La un moment dat a spus ceva de tite mari sau mici, n-am fost atenta, doar ca nu mi s-a parut foarte politicoasa turnura discutiei (ih!) si m-am pregatit de duca.
Ma indrept spre casa pe jos, la iesirea din satul cu munca, pe partea dreapta, este un local care are cca 6 mese afara, unde stau asezati sau in picioare, 2-3-4 la masa, oameni pe care-i stiu. Ii salut sau nu, neesential. Ma vad depasind localul si sint imbracata in partea de sus bine, in sensul de gros, continuindu-ma (urmuz-ian dati-mi voie) cu chiloti peste care e incins (wow, n-am mai folosit cuvintul asta asa, nu ma pot tine de cuvint) un sort negru lung, despre care nu pot estima cit fizic imi acopera.
Peisajul incepe sa difere de realitate, urmeaza o intersectie mare, trec in fuga, cu frica, si ajung in alt vis! Cunoscut, visul meu, intrasem dupa traversarea strazii intr-un loc (localitate, oras) pe care l-am visat de-atitea ori in atitea variante, incit nu mai stiu nici eu sa-l identific. Si deodata sintem doua. (Adica mai e o tinara cu mine, pe care pina acum n-am reusit s-o identific, dar pe care in mod sigur o cunosc, adica asa cred acum.) Si nu stim unde ne aflam, peisajele se schimba de la o clipa la alta, fara a fi fantasmagorice, in sensul ca daca ma uit la vest, e orasul luminos de pe linga Pitesti dintr-un vis, la nord e Vatra-Dornei (aceeasi varianta, visata), la fel cu estul si sudul. Intrebam o trecatoare unde sintem, nu stie/vrea/poate sa ne spuna. Dar vis-a-vis e un oficiu de posta, intram, au si computere cu internet, inauntru imi place, e o incapere mare si inalta, peretii sint albi si sint fragmentati (?!) din loc in loc de birne de lemn (sint si altfel de birne?) vopsite in negru. Si multe ferestre. Poate un perete intreg doar geam.
Obsesia de ceva timp, sa-mi cumpar credit la telefon, isi baga coada in vis. Pina acum a fost doar un plan in vis, care e intercalat cu Iasul, cu familia mea, cu Nana care imi trimite sms sa ne intilnim nu stiu unde in oras, crezind ca sint in Iasi, chiar fusesem, ma necajesc acum ca nu ii pot spune ca nu sint acolo, nu ne putem intilni, ma va astepta degeaba. (Acum, treaza, ma mir ca la posta nu aveau cartele sau ca nu puteam da un telefon de acolo).

***
(Continuare la cca 16 1/2 ore de la trezire)
- fata care era cu mine in vis imi este foarte draga in realitate, desi nu stiu cine e, cind mi-o amintesc din vis mi se stringe intr-un fel inima, in sensul bun (nu pot fi mai clara de-atit). Poate pe la inceputul visului, eram cu ea, cu P. si cu alesul ei probabil intr-o camera unde erau mai multe mobile, cumva ingramadite si un pat mare ca un covor cumva, pe care stateam toti patru. Baietii vorbeau intre ei, eu tineam s-o cuceresc cumva pe fata asta, (nu s-o fac sa isi schimbe preferintele sexuale, na!), dar toata fiinta mea voia sa i se dedice. Era mai mica de statura si parca fragila, retin ca am mutat-o dintr-o parte in alta a patului aluia in brate, ca pe o papusa, era usoara ca un fulg. Am asezat-o turceste si m-am apucat sa-i masez spatele. Nu era cine stie ce impresionata, desi P. facea galerie ca masajul meu e balsam. (Ma doare groaznic spatele momentan.) Cam atit cu fata asta. Cine esti tu, fata draga??
- in Iasi eram sau erau (si eu cu live cam sau ceva de genul sau cu acces la aaa era un termen, fiind adica autor, stiu tot ce invirt personajele mele, cum se cheama smecheria asta? (arunc o gogorita, autoritate auctoriala (ha!) (!!)) toti ai mei acasa la varu-meu A. (nu ma mai citesti, micutule!), erau inclusiv albanezii, se intimplase nu stiu ce, ca Nanu era destul de catranit si secretos si le povestea alora ceva in albaneza in bucatarie (in a, in b, asa m-am ghidat cind am notat). Apartamentul lor era pe sfert intors pe dos, adica totul corespunde, mai putin bucataria care era de la stinga la dreapta, era rasturnata deci. Si varu-meu apare in peisaj cam livid, oarecum aceeasi figura cu fiul sefului din vis : inalt, slab si cu par saten inchis lung prins intr-o coada subtire. Cred ca era bolnav, oricum n-arata deloc bine.
Parca in acelasi peisaj mai e si vara-mea care se intretine cu niste cunostinte brunete in greceste. Deci o mare varza, ca autoritatea auctoriala mai sus auto-intitulata iaca nu stie nici albaneza, nici greceste (dar le recunoaste urgent) (normal, daca astia au rude in tarile respective, doar nu erau sa vorbeasca angoleza!).
Mai este un episod in care eu fac baie in cada (!!!) si dupa mine sau inaintea mea se balacise sau se va balaci (nu in aceeasi apa...) prietena mea din copilarie, colega de clasa si vecina de la blocul vecin (eeeeeei? subliniez vecina de la blocul vecin!) C.

Si cam atit, nu mai trag nici o concluzie, poate fac vreo ocluzie. Noapte buna, vise placute! (Iii, vise...? :| )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Submit Your Blog