Si-asa-mi vine citeodata...

Uite doua saptamini de cind s-a dus si concediul asta. Am recuperat cam toate fotografiile. Plusatii cei doi rapusi in peisaj de atita lectura nu s-au incadrat in bagaj, in schimb galbejelul de mai din spate a incaput numai bine si s-a si acomodat deja la noul domiciliu. Face tumbe prin pat, gaseste telecomanda si nu e tifnos daca se trezeste pe jos noaptea, din motive de furtuni pe marte.
Si daca tot s-a facut a toamna (nu stiu daca au inceput sa cada strasnic frunzele, tin minte ca mai devreme inflorisera teii, parol) si ploua intr-o veselie, m-a cuprins o neliniste prin nasuri si gituri, asa ca desi am parcurs eroic kilometri prin magazine simbata, duminica am zacut la orizontala, fapt foarte bine cugetat si placut la privit Gilmore Girls. Sintem iar intr-o etapa GG-ista a vietii noastre. Din pacate seriile 2 si 3 luate de la americani inainte de-a aparea (?) aici nu au subtitluri romanesti, which is great. N-au nici nemtesti, asta e altceva. Tocmai cind ma pregateam sa-l moralizez pe P. sa fie mai serios la lectura subtitlurilor.
Voiam de fapt sa trag concluzia ca se pare ca orizontalizatul cu ceaiuri mi-a priit mirific (plus paracetamol vagonabil) comparativ cu sezutul in fata monitorului si avind aceleasi tabieturi, practicat la raceala precedenta. Cum banuiam, GG rulz.
Mi-e deosebit de pofta de ceva dulce. Aseara pe la 1 mi-am adus aminte de un tiramisu dintr-un set de doua lasat in frigider si mi-a fost jena sa ma duc sa-l recuperez, dar pe de o parte P. dormea dus, iar T. putea interveni in orice moment in pacea cosmica si sa-mi rapeasca drogul. Asa ca m-am indreptat spre paradis cu inimioara batind in cadenta (!), daca T. a fost mai rapid? Ah, nu fusese, asa ca am infulecat portioara (deci da, abia ce mi-am mizgalit maselele) amintindu-mi de faza in care povesteam cu gura plina ca nu mai maninc seara!
De fapt am gasit un fel de explicatie pentru faptul ca citesc atit de putin. Ar fi doua, una rezultind din alta si rezultind si din cititul putin si rar. Ei, pentru ca ma atrag foarte multe carti si stiu bine ca doar a le incepe nu e o solutie, de multe ori nici nu apuc sa imi fac vreo parere si le las, pentru altele. Ah da, si citesc incet. Savurez adica de nu mai pot.
Ma intrebam ieri pe unde am lasat obiceiul ala nepedant de a citi cu creionul in mina, de a sublinia pe ici colo, de a nota citate, idei, idei personale, de a cauta cuvinte necunoscute...
Cum spuneam, GG rulz.

P.S.: Totusi, m-a amuzat ceva si-o sa consemnez (!): a propos de o sarbatoare evreiasca, Purimul, se zice acolo: "Parerile asupra gradului de ebrietate acceptat sint impartite." Intre timp, de unde laudasem cartea, care imi place in continuare, m-au enervat mici detalii, cum ar fi greseli de tipar la nume proprii (gen Maimonides, rindul urmator Maemonides, desi e vorba cu siguranta de aceeasi persoana). Traducerea e in continuarea foarte cursiva (in ultimii ani a inceput sa ma intereseze aspectul, desi nu stau cu originalul linga sa confrunt variantele). Un lucru ma nedumireste: e vorba de mai multe ori despre un capitol din VT, numit Iesirea. Ori eu il stiam ca Exodul. Are legatura cu Egiptul, asa ca inclin sa cred ca sint pur si simplu doua denumiri, poate ca tine de filiera (!) pe care ai aflat termenul. Taram.