Glumeata de mine

Intr-o zi P. s-a hotarit sa ii invite la el pe L&D (si pe mine evident), a facut de mincare, am infulecat, am servit lichide (invitatii non-alcoolice) (eu fiind de-a casei). Cei doi locuiesc in alt oraselo-sat, erau cu masina, era joi, era de inteles. Eu mai grozava de felul meu zic hait, voi nu beti ca vreti sa procreaaaaati. Schimburi de priviri, mie mi se pare ca am gafat, momentul trece, bla bla, ei pleaca, eu imi amintesc de treaba cu insarcinatul si ma documentez. Fusese delicat, avind ei o oarecare problema care-i impiedica momentan sa aibe urmasi. Na bravo.

Intrebarea secolului, cu variante, vrei s-o lasi gravida, esti gravida etc. etc. imi scapa din plisc cind mi-e lumea mai draga si nu-s chiar mindra mindra de ea, mi se pare cam puerila ea asa, sora buna cu vrei sa te mariti, si pe cind nunta samd.

Asta seara, P. fiind in DD sa se uite la un meci, suna A., mama-sa. Vorbim despre micul dejun de simbata la ea unde sintem invitati, abordez nonsalant per tu-ul (in final!!) (slava grasei de cotnari pe care am terminat-o acum citeva ore). Totul se leaga, imi zice ca a sunat-o pe sora lui P., poate vin si ei (cu prietenul ei adica). Ei pot abia simbata viitoare, daca putem si noi, au o super surpriza. Buzele mi se misca, rostesc clar is gravizi. Nu, e gravida, de unde stii. A, ziceam si eu asa, nestiind c-o s-o nimeresc.
Sa vedem ce-o iesi si din asta. Eu una tin pumnii. Abia astept sa vina P. acasa sa-i comunic stirea. O yeah!