Vio inca mai viseaza (OMG)

Culmea e ca asa e, doar ca poate mai rar si am si uitat ca scriam despre asta pe aici acu o suta de ani. Prin vara visam iar fregvent o fosta iubire si pe tata.

Azi noapte eram in comunitatea romaneasca din Paris, A. daduse cu brio examenul pentru spioni si ma pregateam si eu intens. Aveam o rochie albastra si margele rosii (sau invers). Comunitatea (ce-o mai fi insemnind si asta in capul meu...) era cam saracutsa asha, adica membrii ei parca erau in Italia anilor 60' (tot imagine din scafirlica mea), o frecau toata ziua impreuna, ma si intreb cum de nu-i lua nimeni la intrebari. Intr-un final ne-am uitat la un film la sala de difuzari filme unde o tanti lua bani putsini pe biletul de intrare. Tot asa dilematizam daca au voie sa difuzeze filmul respectiv cu public, pe bani.

Deci da, aveam rochie. Sint gagica, ce mai. O doamna, pardon.

Aproape

Aproape avem pisica. Adica vine cind ii convine ei, ceea ce e misto intr-un fel, io ma oftic ca nu vine cind vreau eu sa vina! In fine, are in general mincare pe terasa si apa (n-am vazut-o niciodata atingindu-se de apa).
Duminica am studiat reclamele saptaminale la magazinele din zona si ieri m-am dus intins sa-i cumpar haleala felinei. Si zgarda anti-purici. N-a aparut s-o cosmetizez.
Am verificat dimineatsa, halise conserva. I-am pus hrana uscata.

Chestie: cit am fost acasa saptamina trecuta, am asteptat pisica cu limba scoasa. Marti n-a venit, miercuri n-a venit. Joi ca o eroina spalam geamu' in bucatarie, apoi o tura pe terasa, mi se pare mie ca e mai putin lapte in castronel decit cit era la ultimul control. Imi zic fir-ar sa fie de pisica nerusinata, haleste si decoleaza. Ma intorc in casa, pisica dormea bine mersi in fotoliu. Atunci mi-am dat seama ca asta fu rasplata mea e-vi-den-ta (si daca nu se desparte asa in silabe ce-are?) pentru ca am fost atit de mega harnica.

La controlul x de azi, bobitsele de hrana uscata rascolite. Fir-ai tu sa fii, deci ai halit si, desi era usa deschisa, n-ai intrat sa zici bonjur. Deci de-asta-mi esti! (vio scotsind fum pe urechi)

La un moment dat, cu ochii in computer, totusi ceva imi atrage atentia la o suta de km distanta, ma rog, adica pe terasa. Un pasaroi mare si colorat. Paf la farfuriutsa cu crantsanele. Stiu sigur ca era o crantsanica pe jos, acu nu mai e.

A, deci pisicaconi este reabilitata si asteptata cu drag si, daca nu cer prea mult, fara purici!

Io o sa servesc un radler, daca nu va deranjeaza foarte tare. Multumesc.

Marti - miercuri in concediu (Paris)

Macar am scris titlul postului, ceea ce inseamna ca mai misc in front.
Sa vedem cit ma tsine si ce-mi aduc aminte.
Marti urma sa plecam spre prinz, asa ca am dejeonat, am facut bagajelu, am dat pisica afara cu inima rupta-n doo, am luat biletu de autobuz, gara Frankfurt, halit o nimica toata, urcat in tren, citeva opriri si hopa, iaca-ne-n Paris! Gara de Est, biroul de informatii, nu va suparati, cum ajungem la Clichy? Da' unde e metroul? Aha, bine, mersi.
Cumparat set de 10 bilete, 11,60 euri cred. Un bilet singur e 1,60 euri.
Prins rush hour (?), schimbat de doua ori metroul, sms cu A. bai la care Clichy ziceai sa coborim si la care iesire anume? Trambalatul cu valizele prin vagoanele mega aglomerate si preumblatul dintr-o gara in alta n-au fost foarte amuzante, da' ne-am descurcat. Am iesit eronat din metrou, da' A. ne-a gasit, ne-am pupat si ne-am dus la ea acasa. Drumul cu bagaj ne-a parut nitselush mai lung decit fara, da' asta am constatat mai tirziu.
Acasa la A. si T. ne-am instalat cu incredere, am halit, am trancanit, am fumat (afara), a venit si T., seara cu prieteni la Friends (cam asta a fost schema generala in toate serile, mai putsin in alea in care ne-am culcat direct, frintsi dupa Paris).

Miercuri. Ce facem azi, unde ne ducem? Am zis s-o luam catinel si ne-am carat la Notre-Dame. Bine, frumos a fost ca o data iesiti din metrou (in care am tot intrat si din care am tot iesit), ne-am trezit la terasa primului restaurant aparut in traseu. Unde ne-am omenit cu o cafelutsa P. si o tona de apa io, scumputse caci P. a platit cit io ma dusesem sa-mi pudrez nasu' si el a impins 10 euri si-a tot asteptat restu' de la 7,40 or smth, care n-a mai venit si ne-am carat pe jos mai incolo. Ne-am invirtit oleaca in sector, am vazut un pet shop in care o pisica de rasa, foarte alba si blanoasa, cu niste pui, statea trista intr-o cusca si mi s-a rupt iara coraszonu'. Iaca tu Sena, iaca turnu in zare! Ce frumos, ce turisti sintem, iuhu!
Am pozat pe ici pe colo niste statui, niste cladiri, program artistic. Am ajuns la un turn a lu Iacob, nu-l cunosteam, apoi, numai bine, daca tot carasem jumate din garderoba din dotare la Paris, n-o aveam chiar la mine, asa ca am achizitsionat o bluzica parisiana fuarte secse pe care am binevoit sa o port la un moment dat foarte mulata, spre vagile proteste ale lui P., deh, am luat tricoul inapoi peste bluzica, deh again. Iaca Hotel de Ville, cunoastem, hai spre Notre Dame. Incepea sa fie mega mega ful de popor cautator de senzatsii tari, am inconjurat catedrala prin spate, am descoperit toalete intr-un parculets acolo, fara banisori, curata si fara coada, chestie relativ rarisisisima acolo, de apreciat.
Bon, iacata-ne intratsi. Intrarea libera. Am cascat gurile cu mai mult sau mai putsin entuziasm, am ajuns la Trezorul (!) catedralei, unde am cotizat 3 euri sa vedem ce-au ei mai frumos si mai valoros, am fost vag dezamagita, da creca maman ar fi apreciat mult mai tare obiectele expuse.
Apoi am stat oleaca pe bancutsa, ne-am mai invirtit oleaca si-am iesit. Deci da, am fost la si mai ales in Notre-Dame. Check!
Am pus tsara la cale pe-o bancutsa pe un pod, pe care l-am trecut, o mica oprire la buchinisti (de unde am pus mina pe-un poster retro cu Pink Floyd o yeah si pe-un Micul Print (pe care tocmai am inceput sa-l citesc, partsial cu glas tare, fapt care m-a facut sa-mi misc fizicul si sa incep sa scriu aici)). Cind sa trecem Sena inapoi inspre Saint-Louis, am vazut o mega ciudatsenie pentru care inca n-am nici o explicatsie: pe balustrada din spatele ultimilor buchinisti inspre podul spre insula, pe cotul pe care-l face balustrada deci, erau insirate multe bucati de carne (de vreun soi de pasare, am zis). Ce faceau ele acolo, cine le pusese, in ce scop?
Verii spuchii, sincer.

Am dat intii de un muzeu al deportarii (acu vad pe net ca era intrarea gratuita, da totusi nu tsineam sa ne ducem acolo in prima zi pariziana, ma rog a doa, oricum!), am studiat niste panouri pe-afara si-am plecat mai departe. Pe alt pod niste baietsi veseli cintau foarte misto un soi de jazz la x instrumente (nu exageram cu detaliile). Da' as fi stat bine-mersi sa-i ascult. Pe o stradutsa pe insula, care in capu meu e strada principala, m-am bagat prin citeva magazine in cautare de miere de castan, fara succes. P. a halit o quiche cred, care era cu peste as zice si nu m-a tentat deloc. Mi-am bagat nasul si prin citeva curti interioare, noroc ca nu m-a dat nimeni afara. Si iata-ma la coada la inghetsata lu Berthillon, unde am stat multisor, desi nu era macel-macel. Am dat muuuult pe trei cupe, una de vanilie cu ciocolata, una de pere as zice si una dintr-un fel de doua feluri (intre zmeura si capsuni). Bunuuuuutsa, da fuarte putsin pentru litrii de saliva pe care-i pregatisem intre timp.
I-am dat si lui P. sa guste, care a parut sa ii dea de gust, fapt care nu m-a foarte multsumit!
Am parasit insula si-am plimbat pisicu' prin Marais. P. incepea sa dea semne de nervozitate, voia sa ia un loc in spatsiu, eu mai hai inca oleaca, ioti ci frumos ii!
Village St-Paul este un cartieras care in capu meu este poetic o oaza si-n care merita sa hm iti pierzi pasii. Ne-a trecut prin cap sa stam acolo la o cafelutsa, da pina la urma am optat pentru o zona mai aglomerata, ne-am ratacit putsin, io ma tot straduiam sa-mi amintesc de plimbarea din urma cu un an, cu vagi succese.
La un colts de strada animat bine chelnerul ne-a adus meniul, ne-am uitat pe el ingindurati, am plecat si am parcat de-a binelea la o cafenea la Place des Vosges, unde am servit un vin si-un radler, scumpe, normal, si cu o vedere spre parc destul de abracadabranta, din cauza de x masini de teren parcate. Pina la urma a inceput si-o ploicica trecatoare, am mai ratacit prin cartier, doua creiere nu-s unul, am ajuns unde voiam eu, pe strada cu magazinele evreiesti, intr-o brutarie se vedeau intr-o incapere in spate trei flacai cu kippa in jurul unui laptop, la un moment dat mi-a zis unul bonjur madam, la un alt moment dat s-a ridicat altul si mi-a vindut o piine impletita (care era facuta din faina nebinecuvintata de rabinul x) (scria pe un afis in magazin), ieftina si absolut delicioasa.
Apoi am luat metroul si ne-am intors in Clichy, obositsi mortsi.

Ma bate gindul sa-mi dau demisia de la job, ar fi momentul ideal si m-a mai batut de mai multe ori, moment ideal pentru ca e sfirsit de luna, daca mi-as gasi ceva repede, as putea incepe pe 1 noiembrie. Stau acu si cintaresc in stinga ce-i in mina nu-i minciuna si in dreapta nu da vrabia din mina pentru cioara de pe gard. Uel uel.

Triunghiul de aur

In gara de est din Paris, la intoarcere, am ajuns cu un ceas mai devreme, am beut o cioco delishaz si apoi am zis ia sa-mi iau io revista intouch editsia franceza (o cumpar in nemtsia si stiam ca este si in engleza). m-am invirtit, am gasit-o pe aia germana, cu un euroi mai scumpa ca la ea acasa, n-am luat-o, in fine, mi-a explicat vinzatoarea ca nu este in franceza.
Am fost debusolata si m-am lasat pagubasa. Da' trenu' nu era inca anuntsat la linia x. Asa ca l-am lasat pe P. cu fundu pe valiza si m-am mai dus o tura. M-am uitat pe la carti alea alea, neinteresant, pina la urma mi-am luat o revista cu birfe frantsuzeasca.
Ce m-a facut sa ma hotarasc?
Pe coperta Jennifer Aniston cu un cerculets in dreptu burtsii si mari semne de intrebare "este in sfirsit gravida?", apoi Brad Pitt, exu dinsei, da, in alta poza tot pe coperta, "Brad tace" si cel mai jos, cu o moaca super catranita, Angelina, gagica lu Brad, da?, care il intreaba pe Brad "E copilul tau?". M-am hlizit serios si am dat banu.
Ultimu numar al revistei nemtsesti e tot cu Anistoanca pe coperta. In doua variante. Una cu un model de rochitsiqa nu cu foarte mari tsitse, alta cu maieuash cu tsetse mai seriuase. Titlul "Multe vedete fac operatii estetice ca sa fie in continuare cautate la Holiud. Azi: Anistuanca, bigar bubz". M-am ris si la aia. Poate o sa vina si-o zi cind o sa ma rid fara sa mai cumpar. Mai videm. Ma-ndoi diocamdata, ca e o lectura lejereana. Ma duc la un film, Call Me, cu Anistuanca. Taram.

Ah pipotzica mea!

Prin mai la o bucata mi-am tras un al doilea abonament pe ceololar, ca ala pe care il aveam mi se parea cam scumput. Prin abonament io intseleg ca nu platesc nici o taxa lunara, nu tre sa vorbesc minim x minute. Diferenta intre prepaid si abonament e ca la prepaid poti sa ramii fara credit, la abonament nu.
Bun, P. se mutase la simyo, daca facea reclama, primea 10 euri, aveau tarife super ok, m-am dus si eu, a primit el 10 euri, totu minunat, in primele luni am avut niste facturi rizibil de mici, eram mega felis si ziceam la toata lumea bai nu mai statsi cu alte tipuri de abonament.
Bun, in august m-am gindit s-o sun scurt pe var-mea greaca s-o felicit de bebe. Apoi am sunat-o pe A. in Franta pe mobil, plus vreo 4-5 sms-uri internationale. Cind sa-mi vina factura, sa-mi cada si plombele. Ca la 20 de euri. Care nu e mult. Da' la 9 centsi minutu natsional si 9 centsi semeseu, am zis cind am vorbit io intr-asa un haaaal?

Ma uit pe factura detaliata, imi creste pulsu' strafulgerator. Franta m-a costat 7,64 euri pentru 4 minutsele si doo secunde. You do the math.

Inainte de-a pleca acu in conced mi-am comandat un abonament similar, la firma fonic. Care erau din tseava relativ mai interesantsi, dar nu musai pentru mine. Ma rog, mai dadeau 9 centi pe sunat in Ioropa, da am zis ca nu-mi trebuie, ca nu sun decit de acasa sau daca arde, n-o sa ma arda la prets pentru o minuta.
Ieri mi-am activat abia cardu fonic.
Da' tot imi statea in git factura din august, asa ca azi le-am trimis mail si mi-au si raspuns.

Ins Ausland telefonieren Sie zu 1,84 Euro/Minute und versenden SMS zu 20
Cent/SMS, egal mit welchem simyo Tarif Sie telefonieren.

Creca nu e necesar sa traduc. Singuru lucru de care-mi pare rau e ca-mi placea numaru, era primu meu numar din tineretse... Numa bine, renunts la el si o sa i-l dau mamei sa il foloseasca ea, cind mai vine in vizita.

Culmea culmilor culmilor mai e ca TARIFELE IN STRAINATATE sint reglementate de UE cred, anume 13 cents pe sms, 52 de centsi daca suni tu si nu mai stiu cit, vreo 29 cred, daca te suna cineva, ca ai roaming si platesti pe el. Cu alte cuvinte, iesi mai ieftin sa treci granitsa si sa suni altundeva decit de acasa. Ce porcarie.

Simyo sucs, fonic rulz (sper!).

PS La primul abonament (pe care il am de vreo doi ani) nu renunt ca e tot din ala cu daca n-ai sunat tu deloc sau scris, nu platesti nimic. Si nici nu expira, ca la prepaid. Si misto la el e ca am doua numere si cind is la max 3 km de casa, am un tarif jenant de mic pentru sunat pe fix, pe care-l practic.
Ma bucur ca n-am fo eu singura prin strainezia si sa ma sune P. si sa-i vina lui o factura colosala.

Diminetsi cu ferestre deschise (crec-am mai avut titlu asta)

Azi dimineata am primit la pat 3 ceaiuri, cind il beam pe ultimul, am auzit un mieunat din casa. Noi mai mieunam, na. Dar de fapt era pisicaconi care daaa a revenit, chiar daca n-a stat mult.
Apoi am halit pe terasa si-apoi am facut niste pozisoare in gradina, din pacaaaate, nu se vad mirificent de pe palm, deci da, tre sa ne tragem camera foto performanta si musai cu acumulatori.

Pisica lu Pavlov

Am citit postul asta si m-am dus pe fuga la P. sa-i povestesc sfirsitul, ca nu-l stiam :)
-Il stii pe Pavlov, da?
-Ala cu pisica, zice P.
- (ma hlizesc) Asa v-a invatsat pe voi la scoala, cu pisica?
-Pai Pavlov nu si-a pus pisica intr-o cutie si a intrebat daca e vie sau moarta?
-??!
-Da' nu stii faza aia cu zgomotul pe care-l face un copac cind cade? Daca nu e nimeni acolo cind cade copacul, a facut vreun zgomot? Sau cind esti singur si te lovesti racnesti au au, ca atunci cind mai e cineva linga tine?
-Tu racnesti oricum (ma hlizesc iara). Si ii zic si povestea din postul la care-am dat link mai sus.

In alta dezordine de idei,
1. ne-am intors vii si io vag racitsica si inca nu mi-a trecut de la Paris. Impresii monumentale, cum tsi-o fi norocu', mai Ioane. Eventual cu poze.
2. am pomenit de x ori (in scris, telefonic, laiv si mai altcum) despre o masa cu acte si alte rahatsishuri pe care le-am depozitat pe masa (!!) din "sala de mese"(!!!) probabil prin iunie, hai treaca de la mine, prin iulie si pe careeeee tsinetsi-va bine... aproape am terminat-o. Adica am 3 "clasoare", o pardon deci bibliorafturi le zice, foarte ordonate, plus 8 sertarase aproape foarte ordonate. Plus inca un mic rest care inca e in desfasurare, da daca ma enervez dau restu asta la gunoi si nici o paguba. OMG!!! Ma simt de-a dreptu maniacacu ordinea :))))
3. P. s-a apucat inaintea mea de treaba si a frecat bucataria, m-am trezit si eu cu aspiratorul in mina, l-am folosit in toata casa in felul meu, P. a spalat pe jos si diverse prin baie. In dereticeala lui in bucatarie, a dat peste o cana la care i-am spart toarta la nastere:P, mi-a postat-o sub nas ca ce sa facacu ea, care nu stiu ce-a facut caaaaaaaaaaaci in cana am descoperit tadadaaaam doo parechi de cercei uitats si megacolierashu meu primit cadeau de la P. acu o suta de ani si pe care il declarasem spasita fix lui ca pierdut forevar si aia e.

Pe lista de planuri cu bataie lunga ar mai fi sa-mi fac (cindva!!!) ordine in bijuur. Asta insamna sa le pun la gramada pe toate. :) (dupa ce le adun din cele 15 locatsii de prin casa).

Deocamdata v-am pupat.

PS finca m-am plictisit de-a dreptu de paracetamoale si hectolitri de ceaiuri cu lamiie si diverse feluri de miere, am zis sa fac o incercare cu bericica cu suc, sint la a treia, planuiesc sa dovedesc 6, daca tot mi se termina concediul si orcum mai multe radlere n-am, plus tigari. Revin.

LE Am recitit acum si postul meu ascuns sub cuvintul "cana", mai sus, din care aflu cu stupoare ca mi-am mai gasit o data niste cercei in cana aia! OMG! Isteria se repeta, hihi! Bune si canile astea la ceva, ce mai. Oricum, n-am reusit sa gasesc link cu jpeg la megabijuteria regasita azi, desi sint 99,99 sigurissssssima ca e pe undeva prin blog. Mda. Eniuan? Sambadea???

LLE :)) Pisica la care se refereza P. este asta.

London Baby

Treaba asta e din Friends si am vazut o gagicutsa la Sarbatoarea Lanternelor (unde orasul nostru i-a organizat Luisei cu z un foc de artificii pe muzica de la ABBA, reuniti live special cu ocazia asta :P) care avea un tricou pe care scria london beibi si-am zis ca si io tre sa-mi fac.

Deci miine plecam la Paris. Legate de treaba asta am citeva regretusele:
-ca n-a fost Iasi
-ca sint doar 8 zile si nu e o mutare la Paris :>
-mai era una
-ca s-a adeverit profetsia Luisei cu z inca de azi (profeta e acu in autocar spre patria-muma). Ieri m-a sunat P. la munca sa-mi spuna ca avem musafir. Pisicaconi. Din cauza ei si pentru ca era un tricou misto, mi-am luat eu un tricou misto pe care intre altele scrie konichiwa sau cum s-o fi scriind. A pozat-o, a mieunat-o, a plecat. Azi dimineata cind o asteptam pe-o doamna s-o duca pe pasagera la Frankfurt, coni s-a prezentat din nou, a halit oleaca, a decolat. Pe la 2 a venit din nou si a tras si-un pui de somn. Si eu, de altfel. La fel mai pe seara. Apoi a plecat. Acu fosaie pe canapeaua de unde s-a ridicat P. si s-a culcusit in patura lui calda. Ne bagam si noi in pat si lasam usa intredeschisa, s-o auzim daca doreste la plimbare.
Deci io sufar ca plecam miine si coni o sa creada ca am adoptat-o numai o zi. P. nu vrea s-o luam cu trenu la Paris. :) Sper sa ne viziteze des de martea viitoare. O sa-i dau instructiuni tatalui lui P. sa-i lase ceva de papa cit sintem plecati.
Deci London Baby Paris here we come.
Nu ne-am facut inca nici un bagaj. Da' plecam la prinz si-am spalat rufe, plus freza, deci sint foarte in grafic.
toc tu iu sun:)
La Multi Ani Mariilor si Anelor si lui Marinel!

Consideratsiuni limbistice scurte"" (cred)*

(continuare)

Nu va zic caci am avut iaaaara doua episoade hororuri cu in ordine cronologica venitu si intorsu de la job, caci va menajesc. ai heit it.

Asa.
Am mai avut un grup de cleentsi, doo ele si-un el, care vorbeau o amestecatura verii intristing. Un soi de arabeala cu francesa si alte cele. Putea fi lejer o magrebiana, da nu-mi pareau sa aive accentu arabesc in francesa care (:P) am opservat ca-l are dinsii. Si am mai opservat ca (sa ma scuze ca-i pun pe toti la gramada) arabii in genere (apruape toti) se dau de gol ca-s arabi (nu ma puneati sa definesc) cind pronuntsa englezescu Large. anume [larj], nu [largi]:).
M-am invirtit io in juru propriului meu ax (caci am, daca n-am axa!) (ce-i astea doo?) pina cind nu mai m-a rabdat rabdarea si-am zis da nu va suparati, ce ciripits acoloshea? Dinsu nu arata foarte tipic, dinsele vag. Plus caci vazusem pe pasaportul uneia niste litere pe care nu poc sa le descriu, da mie imi aduceau a ceva tsara asiatica, din partea mea, Singapore, nu Afganistan (caci si aia e o Asie ceva, nu?).
Doamna isi ascunde pasaportu ca ca sa ghicesc io. Io zic Liban!
Ei desamagiti ah nu. A doa duamna ne strica jocu si-mi curma suferinta si zice Tunisia!

Io zic ah n-as fi crezut! Si duamna imi arata pe pasaport scris in franse repiubliq tunezienne! Io belesq oqii la literele arabesti de deasupra, care creca era arabeste de tipar, care recunosc cinstit ca n-am reperat-o pina acuma, da arata deci alfel si m-au confunzat rau de tot. Duamna pasaportista imi zice ca au alfabetu arab, da nu e chiar araba, mai precis si pe-ntelesu meu, e ca turca si finlandeza, au caaam aceleasi litere, da nu-nseamna ca daca cel mult poti sa silabisesti un cuvint, l-ai si inteles ecetera. Alta mare revelatie pentru je.
In fine, mai aflu ca mai toti tunisienii care au fost la scoala stiu engleza si franceza (in ordine inversa de alfel). Bon.
Cit domnu se mai invirte prin magazen, ele se aseaza cu sau fara ea si ma intreaba daca pua sa bee nejte apa. Io ma dau marea gafuare ca nu le-am oferit din tsava, le mai aduc nejte pahare. Beau dinsii, io intreb da nu vreti si niste cafea espreso ecetera? Duamna zice mersi. Io zic mersi da sau mersi nu ca n-am intseles. Duamna imi explicaca mersi insamna thank you, danke! A, zic io, da adica chiar dedeam impresia ca ma conversesc in franse si am trecut pe linga semnificatia lu mersi?
In fine, era mersi nu, nu vrem.

Da mi s-a parut gruaznic de haios, ceea ce la cititorii care a ajuns pina aici ma tem ca nu li s-a, da io ma culc, ceea ce va doresc sincer si voo!
De luni is in conced, Paris hir ui com de marts, deci mai slabuts prin sector, creca.
Da nu-s chiar asa de trista! :>

""sau lungi, cum mi-a iesit din taste
*in care Vio se da discret in stamba pa ti:>