Episodul pilot si in acelasi timp 1 a fost ala cind am sunat de la erport la politsie zicindu-le ca l-am vazut pe therhorhisth.
Acu de dimi m-am dus bine mersii la alimentara caci nema piine si oo (si alte cele, da nici bani). Mi-am luat un brat de sticle guale ca sa iau garantia pe ele, o punga nebio de plastic, portofelu cheile si rucsacu, constatind cu deosebit drag caci al meu lipsea, fiind doar al lui P. si avind o toarta lipsa. Da na.
Bon, aproape de magazen am bagat de seama ca e o casa-n renovare, ca avea schele pe ea si am trecut pe trotuar pe sub schelele alea. Dupa ce-am cumparat tot ce mi-a trecut prin cap mai putin masina si casa si am uitat din greseala sa iau lapte, ma intorceam harnicuta spre casa. Cind trec iar pe sub schelele alea, ditamai fumagaul. Zic fratelo ce reparatii fac astia, cu smoala or smth???
Trec strada, nu venea nici un fum de la casa aia, ci de la vecini, unde arde cu incredere, iesea fumalau prin vreo trei ferestre inchise. Normal ca fix azi nema mobilul la mine. Am incercat sa opresc o masina, sofereasa s-a uitat la mine ca la felu 17 si-a intins-o-n treaba dinsei.
Mai era un pieton prin zona, il vad ca da tircoale locului, nici el n-avea ceololar, dar sunase la celelalte apartamente din casa, pe vecini ii durea intr-un anumit loc.
Ironia face sa apara a treia persoana fara ceololar la dinsa, iar cel mai amuzant in toata chestiunea este faptu ca de-a dreptu rizibil incendiul era fiiix vizavii de sectia de pompieri de la noi din sat. Nenea 1 suna la usa pompierilor, ei n-au deschis, caci presupozez nu erau in zona, dar in garaj aveau ca la 6-8 masini de-ale mari de interventie. Na bun.
Nenea 1 dadea semne de enervare, la o adica cit timp po sa te agiti cind vezi ca bombalaii aia care sint arsi de deasupra nici nu se clintesc? Si eu incercasem s-o conving pe-o tantea c-un plod in brate la etaju 1 sa sune, ea a dat din mina a lehamite, creca lehamitea venea din faptu ca 1 era ilegala 2 era la furat cu limba germana 3 n-avea simtu mirosului, la fel cu tot familionu ei.
Voiam si eu sa-mi bag cracu, ca na, chiar cit te stradui? La un moment dat cind o sa explodeze ceva, sigur o sa se sesizeze careva. Da totusi nu m-a lasat inima si m-am dus o casa mai incolo si-am sunat la toate soneriile. Usa s-a deschis brusc, a iesit doo tantii care le-am zis uitati bai colea vilvataia sunati la nainoanoan (in Nemtia de anfel 112 (sau 110)). Prima tantea a zis n-am telefon, a doa, o bunica baba batrina cu ochelari din aia mega grosi a zis stats oleaca sa-m iau cheile. Si-a loat cheile, a iesit in prag, a vazut prajeala si m-a intrebat de numar si-a ramas ca suna.
Gata, am plecat acasa. Pe drum, aveam rejmujcari caci daca a uitat batrinica sa sune? Numa bine ca am dat de-un motociclist care avea o vesta jmekera pe care scria "in timpul serviciului". Ii zic lu nenea de aspectu cu focu, el zice ca se duce direct si cit se scremea el sa-j puna manusele, iaca numa bine c-a inceput concertu sirenelor si a tinut pin-am ajuns acasa si chiar si in casa cind l-am trezit pe tata lu P. caci poate are niste lapte caci am uitat sa iau.
Epilog (prost catalogat, da orisicitusi):
La fo saptamina dupa episodu vio suna pulis la erport, ma duceam la job intr-o dimi linistita, era simbata cred si aproape de linia de tren, in fata unui bloc, ardea o pubela, da ardea strong, adica nu iesea fum doar. Sun pe P. si-l intreb daca sa sun la nainoanoan. El zice ah lasa nu suna pentru orce de-acuma si orcum o fi sunat deja careva. Aha am zis eu. Cit am stat in statie relaxata si-am asteptat trinu, n-a venit nici bunica la ponpieri.
Cit de eroua este Vio!
peseu: cin o sa ma bag in politicaca sa ma aleaga prima ministra a orasului plus cancelaritsa, o sa-m trec la siviu ca am dat dovada de mega spirit civic, mai!
vineri, 27 martie 2009
Faptele eroice ale lui Vio (episodul 2)
Publicat de vio la 10:23 a.m. 12 comentarii
joi, 12 martie 2009
La Tiffany's
Simbata seara am stat trei ceasuri si m-am uitat la Razboi si pace (am inceput sa servesc colectia de rubin (!) cu Audrey Hepburn, pe care mi-am cadorisit-o de Craciun).
Spun sincer ca de Tolstoi nu stiu daca am mai citit si altceva in afara de Anna Karenina, deci cele patru volume parca din Razboi... vor ajunge poate cindva pe lista mea de lecturi... Filmul e foarte fain, nu-s amatoare de filme de epoca (intelectuala de mine!), asta nu mi s-a parut deloc plictisitor. E o capodopera, sint sigura. De altfel, presupun ca are bratul de Oscar-uri (are DOAR trei nominalizari, mda).
Ieri fiind libera, mi-am luat Micul dejun la Tiffany's (nu stiu cum vine pe romaneste, din cauza apostrofului, cred ca ramine cu y la final si atit, alo?) si iara tre sa precizez ca n-am citit cartea (si nu-mi pare foarte rau, ca am inteles ca rolul lui Holly e diferit de personajul din roman) si, mda, nici macar filmul nu-l vazusem integral! Din vagile mele amintiri era mult mai multa mafie in film, habar nu aveam cum se termina (tineam minte cit de cit scena din taxi cind ploua, dar masculinul era un soi de Humphrey Bogart dupa capul meu!), in fine, cred ca l-am dormit cu alte ocazii! Dar acum am servit cu atentie si incintare, mare delectare, ce mai!
Apoi, fiind eu asa de relaxata, m-am asternut la Sabrina, foarte foarte fain, nu-l stiam pe William Holden (pardon!), iar Audrey e magnifica in orice aparitie:) (haha!)
Pe seara l-am cooptat pe P. sa ne uitam la O lume nebuna, nebuna, nebuna, pe care-l stiam din copilarie, dar iara se incurcau imagini in capul meu (de fapt cel mai clar e rezumatul vara-mii:
vio: ce film e la cinema?
var-mea: o lume nebuna de trei ori.)
(De fapt in original e de patru ori nebuna.) Ma rog, mi s-a parut haios asa filmul, dar nu chiar comedie la care sa rid cu lacrimi. Si e luuuung, P. s-a retras inainte de jumatate, eu am stat pina am prins chiar si-o Intromission (sau pardon daca s-o fi chemind altfel!), in care mi s-a facut ecranul intii portocaliu si-a scris pe el chestia aia de care nu-s sigura si-apoi mi-a cintat o orchestra cu ecranul negru, am dat pe inainte, filmul a continuat la un moment dat. Asta a fost un clasic cadorisit de mine lui P. de ziua lui, ironic, a?
Azi mi-am permis luxul sa servesc Funny Face, pe care sigur il mai imprumutasem de la biblioteca cred, dar l-am mirosit ca-i miuzical si cum ma omoram dupa ele cam ca si-acuma (cu exceptii, ca sint totusi), l-am dormit lejer si apoi l-am dus inapoi. Dar mi-a placut si asta, cu precizarea ca Fred Astaire are 58 de primaveri in realitate la ora aia, nu zic, se misca de zici ca are 15, dar totusi, am avut eu oleaca de obiectat. Iaca e nascut in acelasi an cu Humphrey Bogart, 1899, care Bogart avea 55 de anisori in Sabrina, da' macar acolo e oleaca de autoironie cind zice el in film ca la virsta lui sa mai faca pe junele prim, parca nu-i chiar potrivit. Audrey are 25 in Funny Face si 28 in Sabrina, deci merge foarte bine ca tinara demuazela.
Audrey oricum merge oricind oriunde si oricum!
PS -Doresc sa precizesc ca pe Fred Astaire il pronunt intr-un cuvint [fredaster], ca altfel am impresia ca ar fi mai degraba Freda Staire, cam ca geni faras, asa...
-Filmul cu lumea nebunaX3 n-are legatura cu Audrey.
-Daca ma trezesc miine (azi) la o ora decenta, intentionez sa fac o Vacanta la Roma (a nu stiu cita oara)
Publicat de vio la 12:34 a.m. 9 comentarii
Etichete: vio bate cimpii, vio la film
Mic dejun
Iarna asta, inainte de-a ma diagnostica doctoru cu gastrita, imi faceam dimineata suc de citrice (citeva portocale, un grapefruit, 1/2-1 lamiie). Apoi m-am cam lasat, mai beau rar suculetul, daca am apucat sa maninc dimineata.
De cind ma straduiesc sa maninc ceva mai des, ma supara mai rarut stomacul. Asa ca fiind foarte amorezata de fructa pomelo (ma apuca salivatul groaznic cind ma gindesc la pomelo, e singura chestie care ma macina asa momentan), mi-am zis ia sa vedem ce se intimpla daca halesc pomelo pe stomacul gol. Iaca nu s-a intimplat nimica grav (decit ca fiind eu foarte ambitioasa, rezolv fructa in doua ture si intr-o zi n-am fost atenta ca se apropia ora de plecat la job si am decolat pe fuga si cum am ajuns la erport, m-am repezit la toilet, ca parca bausem 15 beri, mititica de mine).
P. a vazut ca-s incintata de pomelo (mi-a si pus o porecla tematica), imi tot cumpara. Cel mai bun pomelo a fost cel de vinerea trecuta, din pacate n-am avut decit unul. L-am rugat sa-mi mai ia, s-a prezentat cu doua.
Simbata imi luam apa minerala de la supermarketul din erport cind mi-au picat ochisorii pe un pomelo mare de tot. 1,99 euri, la noi la magazen ala mai micu costa 2,29 parca (era tot 1,99 initial, dar am impresia ca lumea a inceput sa consume, asa ca s-a scumpit).
Ajunsa acasa, am comparat fructele, am halit unul "vechi" si am lasat pe masa unul de vineri si cel de simbata, se vedea clar diferenta.
A, in tren, cum veneam cu pomeloul in brate, un copilas in carucior ii zice maica-sii or bunica-sii uite o minge, cucoana ii spune nu, e un pepene, eu explic ca nu e ce cred ei. Asta inseamna clar ca e noutate, ca na, lumea inca nu stie exact ce si cum.
M-am distrat duminica, facind glumite cu P. ca uite tu ce s-a marit unul din pomelouri, nu erau cam egale cind le-ai luat?
Si ca sa inchei apoteotic (!!!), pomeloul gigant costa a doua zi la erport 2,99! Porcii!
Publicat de vio la 12:22 a.m. 4 comentarii
Etichete: vio bate cimpii
Foame
Cind am fost prima oara cu P. in Romania, am ajuns si la prietenii mei actualmente bruxellezi, la vremea aia ieseni. Gazdoiul a stat putin cu noi, apoi a decolat la ziar, doamna a ramas la niste taclale, noi eram relativ pe fuga. Totusi am avut timp sa ii prezentam lui P. schimbarile de dupa '89 din vietile noastre, pe care le cam stie orice roman de virsta mea si mai mult (io aveam 11 primaveri la ora aia) si cred ca sint destule carti care surprind perioada asta.
Oricum, noi, care-am copilarit fara MTV si McDonalds, am primit la gramada mai toate "minunile tehnicii" si ne-am obisnuit cu ele. P., nascut in '71, a avut mereu tv color. Primul tv color l-am vazut in '89, am avut abia in '95, mai merge si acum.
Aceasta fu introducerea, urmeaza cuprinsu fara deznodamint.
Am luat trenul de la erport, cu caciula-n freza, cu fularu preparat, in tren 30 de grade lejer. Citeodata ma simt in trenurile astea fix ca-n Romania, cind mergi sutele de km si ori e caldura pornita in plina vara, ori sint 9 grade iarna, ca ai aer conditionat si nu stie nimeni sa umble la el (sau o fi rea vointa).
Oricum, in general schimb cu trenul spre casa la gara centrala din Frankfurt. Iarna e frig de-ti ingheata singele-n vine, am impresia ca e mai caldut daca iesi din gara decit sa stai in gara subterana.
M-am prins cu timpul ca daca trenul nu are intirziere, mai pot merge doua statii si iau de acolo trenul spre casa, unde oricum e mai cald, si trenul vine mai repede. Cum ar veni merg doua statii dus si doua intors care initial doar ma departeaza de casa, diferenta e ca stau in trenuri si nu congelez in gara centrala.
In seara asta am coborit in centru deci, mi-am pus fesul si fularul si, avind 10 minutele de asteptat, am urcat la mecdonals si mi-am luat un meccican! Minuscul si dulceag.
Mai calc pe la mecdac si-mi iau placinta cu mere, deh, tot frustrare din tinerete, cind mecdacu era restorant cu figuri si eu nu prea aveam ce cauta pe-acolo. Am incercat si-o "punguta cu fructe", bunicele, da aveau conservanti, asa ca o data mi-a ajuns.
q.e.d.
Publicat de vio la 12:08 a.m. 0 comentarii
Etichete: vio bate cimpii
vineri, 6 martie 2009
Nimica spectaculos
Zisesem cindva intr-un comentariu pe un blog (a lu Suzi) ca o sa scriu un post revolutionar despre detergentii de rufe.
Ma chinui de secole sa scot pete galbioare de pe la subratele camasilor albe, o mare bucurie! Mama mi-a comunicat ca folosind super produsul vanish si-a spalat o fata de masa patata de vreo douazeci de ani si i-a iesit ca noua!
M-am avintat la cumparat vanish (camasile mele chiar si noi se pateaza urgent in zona x), aproape am terminat cutia (e praf, mai folosisem si spray si chiar si un alt mega flaconel cu o solutie speeeciala pentru scoaterea petelor de transpiratie, ei da, unii oameni au probleme mari, chiar dramatice as spune!)
Acest post nu e revolutionar, pentru ca n-am vazut niciun rezultat mai acatarii si minunatele mele bluze camasi si ce-or mai fi ele nu pot fi spalate la temperaturi mari (poate o sa ma arunc si le bag la 95 de grade, sa vad, poate imbrac niste ursuleti de plus cu ele dupa aia!)
Orcum, la lenea mea colosala deosebit de accentuata in acest sezon, mai nou spal rufe aprox la doua saptamini, dureaza o groaza pina le transport pe toate la masina de spalat si apoi ma simt gospodina o zi intreaga, ca doar atita dureaza sortatul, spalatul, insiratul, impaturitul celor uscate de doua saptamini... Ma gindesc sa ma fac si mai nerusinata (vai) si sa-mi mai cumpar niste indispensabile, ca sa spal numai o data pe luna, iac-asa!
Nu mai am de relatat decit faptul la fel de spectaculos ca am avut trei zile libere saptamina asta, un adevarat lux, in care azi am spalat de nevoie, ca ramasesem fara de toate, plus ieri am aspirat jumate din podele, ca is multe si s-a intunecat!
In rest, cam toate emisiunile dubioase de la tv de saptamina asta, plus toate reluarile de seriale, tot ce misca deci am urmarit!
Sint o moderna intelectuala sofisticata!
Ma intreb de ce-a trebuit sa comunic omenirii aceste ginduri inalte.
Publicat de vio la 9:59 p.m. 0 comentarii
Etichete: vio bate cimpii