joi, 25 februarie 2010

In care se arata cum criminalul se intoarce la locul crimei (cind nu e coada)

Cum am precizat in postul precedent, ieri am mai fost o tura la Muzeul de Arheologie (si poate ma mai duc, expozitsia tsine pina la sfirsitul lui martie, e si asta prelungita, ca si Botticelli, doar ca ultima se termina acum, duminica (ultimele doua zile deschis pina la ora 24!)). Pina acolo am intrat intii la Muzeul de Istorie unde vazusem ceva suspect vineri si-am fost sa-mi confirm banuiala: aveau intr-adevar 10 vederi la un euro, asa ca am cheltuit 4 si-am plecat mai departe.
Cind am trecut pe linga biserica Sf. Leonhard, am bagat de seama ca-i deschisa, asa ca mi-am bagat putin nasul si-am dat de-o ghida care le facea o prezentare la doi turisti, am tras oleaca cu urechea si-am aflat ca statuia Madonei cu Pruncul nu e intr-o "cusca" de sticla ca sa nu se depuna praful pe ea, ci pentru ca inca ar mai avea nu stiu ce microbi de la nu stiu ce gripa (habar n-am cit de credibila e treaba asta, ca la capitolul medicina nu prea straluc, dar zic drept ca mi-a fost putin frica sa ma duc foarte aproape).
Mi-a placut biserica (construita in 1219) (io nu posed aparat foto inca, asa ca sanse zero sa apara pe-aici repede poze facute de mina mea foarte profesionista) si am fost prima oara-n viata atenta la chestiunile alea de spovedanie tipice la catolici, tot ca o cutie:), aratau ca la 1800, vopsite ciudatel si cu perdele groase de catifea verde inchis. Am tras discret o perdea si am aruncat un ochi o secunda. Apoi m-am carat.
Am ajuns la muzeu, dar mi-am zis sa-l ocolesc si pe partea cealalta abia era intrarea in Manastirea Carmelita, iar ieseau doi cetateni, eu mare curajoasa dupa ei. Deschis usa masiva cu impresia ca am declansat o alarma si vad niste indicatoare cu Dormitorium si mai stiu eu ce, un domn era "la receptsie", imi face semn sa intru linistita, eu mica vai de mine asta e manastire pe bune. Ei bine, nu era, asa ca am putut sa ma preumblu in voie pe acolo, in curtea interioara e o gradina superba care da in partea cu muzeul de arheologie, as zice ca am vazut o magnolie aproape inflorita (asta daca nu delirez). Peretii "tindei" care dadea spre gradina asta erau in mare parte pictati si pe alocuri urmau sa fie restaurati. Niste diverse pietroaie expuse.
In manastire, am avut voie sa studiez o expozitie la etaj, in traducerea mea deosebit de libera, despre "Sala polivalenta" din Frankfurt. Mi-a placut, da' am trecut in mare viteza prin ea. Am ajuns si la sala de lectura, unde m-am benoclat ca o tsaranca ce sint la un nene care era imbracat in femeie si bietul om m-a intrebat daca ma poate ajuta cu ceva, eu nu multumesc doar ma uit (la tine!). Am plecat cu coada-ntre picioare si rusinata si chiar am comentat aspectul asta cu P. dupa aia.
Am terminat de ocolit cladirea, am bagat o pipa scurtut, am intrat in final iara la expozitsia de care va ziceam, cu mindretsea de 70 de metri de broderie/tapiserie. Iar cumparat vederi (la manastire m-am abtinut, erau 80 centi). Cit am studiat eu prima sala pe indelete, a aparut si P., i-am facut prezentarile te uitsi la aia si la aia, nu cumva sa scapi aia! Apoi mi-am vazut de sala 1 (care contine vestigii din diverse perioade raz-timpurii (de aia vreau sa mai merg, sa ma cultiv de-a binelea, daca tot), vase, unelte, semintse, bijuuri, basca vreo citeva oase).

La partea cu Bayeux m-a distrat sa citesc ca pina si acu aproape o mie de ani treaba cu monezile (monedele?) era foarte profitabila si in Anglia era bine mersi in mina regelui, care o data la trei ani scotea editsii noi:) si ca sa itsi schimbi monedele vechi, iaca plateai nitsica taxa. La fel era si-n "Franta" si presupun ca nu numai.
A, chestiunea de 70 de metri e cusuta pe in, cu lina in sase culori. Cica e lucrata foarte "curat", adica pe dos nu sint noduri sau alte minunatii pe care imi amintesc ca le faceam eu gratios la ora de lucru manual (mare talent!). Asa, si desi e neclar unde anume a fost mhhh confectionata, ca in Anglia, ca prin Franta, de cine (se pare ca de niste maicutse si maicutsi:) ), din ordinul cui exact... treaba asta preocupa in continuare x savanti care vin din cind in cind cu ipoteze si teorii noi. Nu ma mir.

(
Lunea trecuta am umblat dupa o hirtie la noi la primarie. Dupa ce-am obtinut-o, am mai stat citeva minutsele la o mica expozitsie fotografica pe tema garii de la noi din sat (care, daca va mai amintitsi, a ars prin vara si acu' o sa fie razrenovata). Bun, mi-a placut si ea, fara cine stie ce pretentsii. De remarcat: un afis cu Gigica Gigilescu sh jpegul dumnealui, de profesie aruncator cu vopsele pe exponate, va rugam sa nu-l lasati sa intre in expozitsie.
La Botticelli, cu tot poporul care era, n-am fost controlati absolut deloc. La Bayeux idem, desi era foarte aerisit.
Cit ma uitam la vederi la muzeul de istorie, am surprins o faza cu un nene care intii a cerut sa vada unde e scris ca trebuie sa prezinte buletinu, angajata a vrut sa i-l ia din mina, la care el a zis a nu nu-l dau, il arat cel mult. In fine, domnitsa a fost super super impertinenta cu el, el a cerut sa-l vaza pe director. Din pacate, cit il astepta pe derector, si-a lasat buleandra la garderoba si-a sters-o de capul lui in muzeu, la care amabila a zis col sechiuriti! Si asa nenea a fost indrumat pe calea cea buna (intrase si aiurea, istetsul!), dupa ce-a platit biletul. Cred ca daca eram in locul lui nu stateam prea mult la discutsii, ori stateam pina venea directorul, ori ma caram, la cita amabilitate a avut parte.
)

Ca sa n-o mai lungesc, o scurtez:) si pun acu restu de vederi si filmul promis. Click pe vederi pentru a le vedea o idee mai mari. A, si pentru a le vedea "titlul in engleza". Atentsie la detaliiiiile din minutsili lor. :)
Este ca filmu-i o bijuterica? E "tapiseria" "pe bune", doar ca un geniu tehnic a animat-o, cu mare succes, zic eu.








3 comentarii:

  1. Foarte culturalizata ma simt acum, mai ales filmuletul mi-a facut pofta sa mai joc un Age of Empire (nu mai stiu care versiune).

    RăspundețiȘtergere
  2. Maria,
    mersi de vizita:)
    nu ma pricep la jocuri pe computer, dar ma gindesc ca e bine ca ti-a facut un fel de pofta, indiferent de care.
    (sper ca n-am zis o prostie!)

    RăspundețiȘtergere
  3. Duamna vio, merci, filmul e, intr-adevar, meravilios. Mirific, ca sa zic pe moldoveneshte.

    RăspundețiȘtergere

Submit Your Blog