Giora Feidman la Chisinau

Nu stiu daca intereseaza pe cineva, da' am gasit informatia asta pe site-ul lui Giora Feidman. Pe 12 decembrie 2009 la t.b.a. (nu stiu ce e asta) in Chisinau, Republica Moldova. Programul se numeste "Feidman and Virtouses of Moscow".

Eu incerc sa merg pe 4 decembrie la un concert in Rüsselsheim (la o aruncatura de bat dupa aeroport), "Feidman / St. Petersburger Kammerphilharmonie".

Pe 9 decembrie e concert in Wuppertal (mesaj codat pentru 80a:) ), "Feidman / Internationale Symphoniker" (in Stadthalle).

A! Cine-o Giora? Pai, un flacau bunuts foc:)

Teste moca la breinbenci

Detalii aici. Pînă pe 30 novenbre îs moca.

Oare am mai povestit asta pe blog?

Miine, 9 noiembrie, sint 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Io inca nu stiu cu precizie ce inseamna cu precizie "caderea zidului Berlinului", adica stiu ca era un zid si acu nu mai este, da mai multe vreau sa zic, ca doar n-o cazut de batrinete.
In fine, nu asta voiam sa zic.

Miine, 9 noiembrie, sint 20 de ani de la majoratul lui P. Pentru petrecerea din 1989, P. a facut super super curatsenie si a facut si mincare. Cind a terminat, a facut un dus, s-a imbracat frumusel si a fost gata. Musafirii nu mai veneau. Bai da chiar asa, nici unul? P. a destupat o bere si si-a aprins o tigara. A dat drumul si la tv. Unde a aflat de zid si s-a prins ca invitatii lui s-au dus intii pe strazi.

Mie mi se pare foarte simpatica istorioara asta, de aia am tinut s-o notez aici, sa n-o uit la batrinete (si poate o s-o gasesc in mai multe versiuni, ca doar ma stiu).

Miine, 9 noiembrie, P. o sa primeasca (si) o felicitare cu bravoooo esti in sfirsit major! (si-o sa scriu inauntru ah stai ca asta era acu 20 de primaveri). Ce original! Tadam!

Ce e in capul barbatilor?

(F. scurta introducere: m-au dat afara de la magazin (n-am facut nici o prostie, m-am trezit cu decizia scrisa), am fost malada o saptamina dupa asta (intr-un fel), timp in care a mai venit o decizie cum ca m-au pus pe liber, adica ma mai platesc pe noiembrie, dar nu tre' sa ma mai duc. De asta fac brusc concediu la mama acasa luna asta. Asta asa, ca tot ma batea gindul sa scriu un post explicativ si l-am tot aminat).

1. Nu stiu ce trancaneam ieri cu P. despre cani si dau eu sa aflu dacacana din care tocmai isi bea cafeaua e preferata lui. El zice ca da.
-Pentru ca e mare? intreb eu.
-Da. Si pentru ca e rosie.
-Da' de cind te omori asa tare dupa rosu?
-Pai uite, port rosu in clipa asta! zice P. si arata spre ploverasul de pe el, negru cu o dunguta rosie.
-Ala e ploverasul meu, tii minte ca mi l-ai facut cadou de Mos Niculae si apoi mi l-ai sutit? ma revolt eu.
-Daca nu ti-a placut! (In realitate, mi-a fost cam mare si i-a venit lui bine, fapt care a dus la acuzatia mea ca l-a luat special marimea lui.) Nici geaca de rocker pe care ti-am luat-o nu o prea porti! se apara P. (sau asa crede).
-GEACA DE ROCKER TI-AM FACUT-O EU TIE CADOU!!!!!!!!!! exclam eu si scot fum pe nari.
P. se hlizeste si incepe sa fluiere facind pe niznaiul.
Io nu inteleg cum poate sa confunde faptele intr-asa un hal. Cu ceva timp in urma m-am trezit ca-mi spune foarte multumit ce bucuros e de faptul ca i-a cumparat maica-sa un portofel, in sfirsit are toate lucrurile importante la un loc. Portofelul il are, relativ evident, de la mine.
Vazindu-l asa confuzat, maresc si eu miza.
-Bine macar ca porti geaca de piele de la mine! incerc si eu marea cu degetul.
-Aia e de la maica-mea! (adevarat)

2. Am vazut nu stiu cind intr-un episod din Immer wieder Jim o faza haiosica, cind nevasta-sa lu Jim insista ca ei sa mearga la nu stiu ce conferinte date de un nene, ca sa le mearga si mai bine in mariaj, conferintsa urma sa se cheme ceva de genul "Cum sa transformi un mariaj fericit intr-unul si mai fericit" (or poate in loc de fericit era bun, na). In fine, Jim nu vrea, pina la urma se duc si se ciondanesc dupa aia de numa-numa. Si Jim zice na, asa-ti trebuie, daca mariaju nostru nu ti-a placut cum era, acu ne certam, poftim!

Azi negociam ca ce mincam. Asta inseamna ca P. propunea si eu ziceam nu. Pina mi-a venit ideea si pofta de mamaliga. Il surprind pe P. in bucatarie, strecurind o supa de legume. Da' ce faci cu zeama aia, doresc eu sa aflu. Pai o pun in mamaliga. Mie imi creste brusc tensiunea si-i zic las-o balta cu experimentele, mamaliga ta este absolut minunata, nu o mai sofistica inutil! Si cu timpenii, auzi, supa de legume!

Dupa ce-am halit supitsa (separat), eram lesinata de foame, am bagat o bulca goala si mi s-a promis ca-n 10 minutsele vine mamaliga cu brinza. Na bine.
Nimic suspect in aspectul dinsei, doar rinjetul ascuns al lui P.
-Nuuuuu-mi zi ca ai pus supa in mamaliga!
-Gust-o intii!
Am mincat-o, de foame. Acu' mi se face sharja noua, fara supe, ca-l jumulesc.
M-am declarat foarte nemultumita de noua combinatie si n-o pot califica, pentru ca io cunosc mamaliga numa in forma ei ne-sup-ista si nu pot sa ma infierbint acuma de entuziasm ca se poate face si cu supa de legume. Din partea mea, se poate face si cu mustar si cu suc de rosii, da pe cine intereseaza?
Lui P., care n-are parerile asa de batute-n cuie ca mine, i s-a parut delicioasa varianta supista.
Am imbulinat-o, ma tem c-o sa mi-o mai coaca in forma de experimente si pe viitor.

Deci io nu stiu ce e-n capu' lor, parol.
:)

Iasule, Iasule, mindra cetate...

numele tau tara strabate
baieti si fete cinta cu tine
oras al celor sapte coline

comparati:
1)
cu
2)

mie se tot parea mie cunoscuta bucata 1, da' nu stiam unde s-o incadrez. azi m-a lovit revelatia:>

sint in iasi de pe 11 pe 24 noiembrie. tararam-pam-pam!

Vio viseaza (fara numar)

Eram cuplata cu Dan Mocranski (fost coleg in clasa a 5a). Aveam (eu) doua bagaje imense, rucsaci, intr-unul erau si vreo 4-5 umbrele din alea mari, pe una o uitase cineva in tren si o luasem eu, ca il cunosteam pe cineva-ul (nu-mi amintesc acum cine era). Si aveam de schimbat trenul si de facut bagajele... (poate asta e ordinea invers-cronologica...), nu aveam spatiu, aveam (sint foarte posesiva) doua cosuri de marfa in care incap multe multe cutii, erau cutii de la Pizza Hut, de trei marimi diferite (pentru pizza), unele erau goale, altele nu, esential era sa le inghesui pe alea pline. Foarte aventuros. Nu stiu daca am pierdut legatura sau nu.

*****

Nu sint sigura ca am avut un coleg cu numele asta si daca da, daca era cu ski la urma. Cred ca am avut un coleg Radu Knaconski. Nu mai stiu daca chiar cu atiti de multi k.
Eniuei, in clipa asta il confund vag, da vag, pe Dan Mocranski cu Doru Pricop (fost coleg din 1-4), poate pentru ca erau amindoi blonduti. Si stateau destul de aproape. Si mama unuia era vinzatoare la librarie, mama celuilalt lucra la farmacie.
Dan si Radu stateau in acelasi bloc, la scari diferite. Doru statea ori in bloc cu Atti, ori cu Izabela. Sebi la mijloc. :) (sa nu suferi!)

La scoala era un joc cretinel, cind nu venea un profesor la ora si aparea altcineva care ne punea sa jucam "nu-mai-stiu-cum-se-chema-jocul". Ideea era sa fie liniste in clasa. Un copil mergea in fata clasei, statea acolo si se uita prin clasa si apoi facea semn cu degetul altui copil, care ii lua locul. Fetele scoteau baieti si invers. Si am impresia ca Dan ma chema destul de des si pe mine si si eu pe el, da' nu batator la ochi. Oricum n-am nici o romanta cu el in amintire. Din blocul lor, doar am mai zis, Radu Prundeanu.

Haosul din viata mea ma bintuie destul de des in vise, macar o data in luna pierd un avion, tren, nu-mi gasesc pasaportul, biletul etc. Pina la ora actuala n-au fost decit "alarme false", sper sa ramina asa.