joi, 1 octombrie 2009

Joi la Paris (10 septembrie)

Au fost zile frumoase si meteorologic, da' am facut ce-am facut si-am fugit de Versailles (acuma-mi pare rau intr-un fel, da' poate mai ajungem). Asa ca ne-am dus la Louvre, nu mai fusese nici unul din noi.
Cred ca am coborit la Chatelet din metrou si am luat bilete de la o tutungerie/magazin de suveniruri. Am stat ca la 5 minute la coada, deci nu e chiar asa de speriat. Tot acolo ne-am hotarit sa nu luam cardul pentru muzee, ca daca ne trece cheful turistic, dam banii degeaba. (Exista un card care costa vreo 60 de euri aprox (poate 51, poate 69, n-am retinut), e valabil doar citeva zile (comparativ, cardul frankfurtez costa cam la fel, poti intra cu el oriunde si e valabil un an) si poti intra cu el in marile muzee (vreo 60? vreo 28?) (nu stiu exact de unde scot cifrele astea, chiar e posibil sa am pe undeva un prospect cu cardul, da' pe unde o fi?), dar muzeul evreiesc de exemplu nu era.)
Am mers spre intrare printr-un fel de mini-mall, foarte cochet si plinuts. Ne-am oprit sub piramida, ne-am decis sa mergem intii la Monalisa, ca P. voia musai s-o vada. N-am idee in cite locuri se vind bilete, cind vezi citi vizitatori sint ti se cam ridica parul pe spinare, dar organizarea e misto, i-a dus capul, deci nu mi s-a parut ca am stat cine stie ce mult la vreo coada in general.





N-am mare lucru de spus despre muzeu si-s cam dezamagita de treaba asta, ma tem ca ma cam lasa rabdarea si mega-interesul cultural la capitolul vizite in spatiu inchis si totusi forfota care era te oboseste oricum. Per total, sint o gramazimea de tablouri (picturi, da?), statui, relicve:), da' e exact chestia pe care o spune toata lumea : iti trebuie foarte foarte mult timp sa vezi tot, or pe mine aspectul asta m-a cam intristat (m-a facut sa-mi amintesc de cit de scurt e concediul, na). M-a impresionat mai mult arhitectura locului si mi-a placut tare mult sa ma opresc la fiecare fereastra cu vedere spre oras si sa casc si acolo ochii.







Dupa ce-am rezolvat-o pe Monalisa si pe zona aferenta ei, am fost putin la Venus, m-am emotionat si mai putin si am purces in zona flamanda, unde unul din cei doi Vermeer era plecat in deplasare in Japonia (mare bucurie mare). Mi-a placut sala De Medici(s), unde e o galerie imensa cu Rubens.





Adunat, am stat vreo 4-5 ore, dupa care ni s-a facut foame rau de tot si gata, am plecat.







Ne batea gindul sa ne plimbam cu vaporasul pe Sena, dar cumva, in cautarea unei baghetsele la un prets decent, am ajuns inspre Opera, pe traseu am pus mina pe niste mincari de la monoprix (care nu e ieftin, da' macar are de toate, si am gasit acolo si mierea de castan, check!), ne-am oprit pe trepte la Opera, am halit, o tsigara, era multa lume, unii citeau la soare, un grup de nu stiu ce faceau diverse numere artistice cred ca pur si simplu de amorul artei (ca n-au umblat apoi cu palaria dupa bani).
Ne-am carat apoi spre Galeriile Lafayette (cred!); fix in spatele Operei si in fatsa Galeriilor am avut eu un mare soc. Din cauza cersetorilor, cu o moda pe care n-o stiam. Primul grup, un cersetor dormind in fund, un copilas dormind intins, invelit, peste el un catsel dormind si doua pisicutse dormind. Am ramas foarte cu gura cascata, m-am si intors si-am stors 2 euro la cutiutsa milei. Abia dupa mi-am dat seama ca animalele erau legate si m-am intrebat daca si copilul e tinut cu forta. Aceeasi treaba, pe scurt, era si mai incolo, o tanti cu una-doua pisici. Aspectul asta m-a intristat binisor si nu mi-a ars de nici un shopping, desi P. tot insista.
Asa ca am plecat mai departe spre Cathedrale de la Trinite, care arata destul de senzational, n-am intrat, am admirat-o de la distanta



si-am purces spre dreapta, inspre Montmartre cumva, in cautarea unei sinagogi, de la care ne-am si certat, eu crezind ca e intr-o parte, P. sustinind ca nu si nu. In fine, era unde am crezut eu (vio are intotdeauna dreptate, uaci aut!), culmea e ca era si deschisa, am intrat, era pustiu, la jumatate de minut a aparut in spatele nostru un nene alergind caaacum am intrat? Pai pe usa, era deschisa! A, s-a minunat el, ne-a intrebat daca vrem sa vizitam, i-a plasat lui P. o kippa (foarte distractiv cum arata P. cu rotocolul pe cap), ne-a aprins toate luminile, destul de feeric, ne-a lasat in banii nostri. Ne-am invirtit si noi putin, apoi am plecat, multumind frumos. Pe un hol lung era la un moment dat un fel de "Zidul Plingerii" unde erau tot felul de biletele, asta clar mi-a placut.



La vremea aia eram in cautarea unui hotel, ne gindeam noi sa stam noaptea de duminica si aia de luni altundeva, doar ca, daca gaseam sa fie camere libere duminica, de luni nu mai era nimic. Am aflat apoi si de ce, incepea ceva saptamina a modei. Bun.
Eram prin zona Place Pigale, am ajuns si in niste stradute cu etablismente:) deochiate, io hlizita, P. temator mititelul, gata, ca ne dureau piciuarele, spatele si altele, drumu' la Clichy! :)

3 comentarii:

  1. Sa scriem conducerii muzeului. Niste bilete mai ieftine pt cei care se uita numai pe ferestre la peisajul exterior. :))). Sa fie permise si pozele. Iar in trecere mai arunci o privire la tablourile imense. :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. Vezi, nemtii au mai mult spirit comercial, ce-i costa sa adauge anul ala acolo ? Mai nimic, cine dracu tine cardul ala 1 an ? Dar psihologic face vanzarea.

    RăspundețiȘtergere
  3. Costel, ce draguts esti:)

    Mircea Popescu, as fi cumparat cardul ala daca era pentru un an, poate ma duceam la mai multe muzee, poate imi planificam inca o vizita la Paris inainte de un an sau il lasam pur si simplu prietenilor mei din Paris. ma rog, nu stiu daca sint nominale cardurile. ar fi o timpenie. :)

    deci deocamdata pe mine nu ma au de client:)

    mersi de vizite si comentarii si scuze de raspunsul intirziat, n-a fost planificat asa... :-s

    RăspundețiȘtergere

Submit Your Blog