Ne-am văzut zilele astea cu familia lui P. de numa-numa şi nu-mi pare rău.
Azi eram în 5, adică mama cu puii (2), fiecare cu sacoşa după el. Nu reţin ce s-a povestit afară de o fază care mi s-a repovestit, io venind de la baie şi ciocnindu-mă de cei 4 rîzînd isteric, izbind cu pumnii în masă, tăvălindu-se etc.
Faza vine aşa:
acu cîţiva ani, soră-sa lui P., anume K., a plecat cu maşina c-o pretină în vacanţă. Nainte de decolare i-a bibilit tată-so diverse pe la maşină şi i-a zis că mare lucru n-are ce să să întîmple.
Care K. s-a urcat în vehicul şi la o bucată ăla a-nceput să dea semne de nelinişte şi nuj ce displei zicea schimbă uleiu!
S-a oprit fetele la peco, a deschis capota, a scos o ţevişoară care măsuară nivelu uleiului, abia a găsit o uşuară urmă de urmă pe ţevişoară, a intrat în peco, a luat canistra de ulei, s-a-ntors la maşină şi-a avut de lucru o grămăzimea pînă ce nivelu a crescut cît de cît, operaţiune asezonată cu picantele ce c*ru meu se schimbă aşa greu uleiu, firarsăfie de ce nu l-o fi schimbat tata, ah ce de-a timp pierdem vai!
După ani şi ani (mă rog deci după) K. se întoarce acasă şi se duce întins la maică-sa să-l pîrască pe tată-so, că nu i-a făcut aia la maşină!!
Angela a sărit muşcată cînd a auzit întîmplarea, plus că vai ce tată rău, uite cum şi-a trimes puiu la drum vai vai vai! Da ia zi tu la mama ce s-a mai întîmplat, cu detalii, că-l fac ferfeniţă pe domnu!
Care K. i-a dat cu povestea înainte, iar la un moment dat Angela a oprit-o şi i-a zis da ce era aşa de mare scofală să completezi uleiul?
K. s-a uitat foarte mirată:
Păi prin găurica aia mai mult am dat pe lîngă şi a trebuit să mai cumpărăm un pet şi am făcut o mare mizerie şi a fost groaznic şi ce-am mai înjurat pînă am avut cît de cît de-ajuns!
Angela: Care găurică???
K.: Da' ştii cum se măsoară nivelul, da?
Angela: Da.
K. : Ei, şi pe-acolo!
Angela s-a rîs. K. este blondă, dar nu e proastă (parol, mie îmi place mult de ea şi asta nu musai fincă-i soră-sa lui P.), doar că la vremea aia nu le prea avea cu maşinile:)
Povestea a apărut azi fincă ea cu gagicu a întîrziat căci a schimbat uleiul. Mă rog, treaba a decurs rapid, doar că au umblat o gruază să găsească ulei. :)
PS Aici este un filmuleţ în care apare ce-am zis io mai sus, anume de la minutu 4 la ş jumate (n-are sens să vă uitaţi la tot, mă rog, dacă ţineţi morţiş, io n-am nimica împotrivă).
sâmbătă, 29 decembrie 2007
Azi la micul dejun
Publicat de vio la 5:27 p.m.
Etichete: povesti nemuritoare
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu