Ce straniu

Am cumparat un brat de vederi cu orasul, sa mai trimit si eu, ca doar nu-mi cade mina, dar in marea mea inteligenta am luat doar doua timbre, asa ca azi expediez doua!

Una in Franta, la o fosta corespondenta de-a mea (fosta? adica n-am mai tinut legatura, a reluat-o ea dupa ani si ani (si cred ca se intrerupsese din cauza mea, ca-s consecventa ca si cu blogul asta (si nu ma refer la ultimele doua zile))) si-a fost greu sa-i scriu in citeva rinduri ce si cum, unde-am disparut etc. Sper sa mai locuiasca acolo, sa mai fie valabila adresa.

A doua vara-mii in Grecia, care mi-a scris adresa cu minuta ei si-apoi am lecturat-o si eu si am corectat-o, adica s-o inteleg. Ca adresele in Grecia se scriu cu litere de alea de prost gust! Si acum m-am simtit ca la ora de caligrafie. Ori scriam in chineza, ori asta, tot aia e. Ma rog, am inteles numele prenumele si orasul, dar nu le-as putea scrie din nou dupa capul meu.

Cindva o sa trimit si in Israel, dar am noroc de caractere europene, ma simt degajata.
Acu chiar ca am plecat, zise Petrica!