Am iesit cu scopul de-a recupera niste bani, a-i turna la banca si a da o fuguta pe la job, fiind ziua unei colege care a anuntat o prajitura si cu care ma-nteleg bine si doream s-o felicit.
Pe drum spre posta ma luase cu lesiiin de foamete, nu ca eram chiar nehalita, ci pentru ca ma apropiam vertiginos de shaormarie si salivam intens la o din aia cu ficatel de pasare si diverze legume vai vai vai! Asa ca am intrat glont, am schimbat bancnota pe care voiam s-o dau intacta la banca (imi ramasese din concediu, ca sa stim despre ce vorbim), am lecturat frumos o bucatica din revista mea de prin martie (cind Angelina era supeeer geloasa pe Brad care se pupase cu nu stiu ce colega in filmu ala cu viata lui benjamin nu stiu cuuuum, o super stire ce mai!), am primit potolul, l-am mincat, delishaz!! (am incercat sa ma conving sa imi mai cumpar o portie la intors, dar am refuzat, ca o doamna ce ma aflu!), am recuperat deci $$$, i-am depus, am fost la job, am felicitat-o pe colega, mi-a dat praji (vai ce bunatate, de-am ajuns sa discutam despre retete de prajituri, pardon, va dati seama cum trebuie c-a fost!) (anume cu bucati de pere maaari si moi (din compot), cu frisca, cu un blat crocantel si spumos (?!!!) (oricum nu scap si-mi da reteta si vrea sa-mi imprumute si tavi, noroc ca am lamurit-o sa nu se grabeasca, dat fiind ca momental n-am cuptor) (inca sint la prima fraza a postului, e bun!) (Garcia Marquez, uaci aut, batrine!) si pe deasupra cu feliute de migdale, aleleeeei!! M-am aptinut (iaca nu era oricum prima fraza, dar lunga!) sa o halesc si pe-a doua.
Ok, poanta e ca ma dusesem cu mina in pardon, ca na, nu ne cunoastem de mult timp si afara de ce faceti bine da dvs. bine papa nu prea vorbim, desi o data am prins-o pe la carti si mi-a zis ca citeste si i-am zis ca si eu, deci ce mica atentie as putea sa-i donez unei asfel de colege? (a implinit un lejer peste 50, caci unul din fiiiiii ei are 30…)
Asa ca m-am dus intins la librarie, de unde voiam sa-mi cumpar aceasta carte, pe care am luat-o in germana si care se anunta o veselie si sint curioasa daca e tradusa in romaneste, tovarasi! Pliz daca stie cineva, dati-mi de stire!
[Si de aici mi-am pierdut postul, firarmamamasii cu tot cu save now pe blogspot, bun de dat la gunoi (si-l pierdeam tot, noroc ca-l publicasem in fragment altundeva!) (nu ca e mare lucru de capul lui, dar m-am scremut la link-uri si oricum imi ia nitelus timp sa scriu!)
... reiau vag si asemanator]
carte pe care o amusinasem de acu o saptamina, cind nu mi-au ajuns paralutele, caci am optat mai practic pentru un cum sa scriem dupa noile reguli in germana, bonus o vrajeluta cu le petit Nicholas in franceza, dorind eu sa ma super perfectionez in vederea calatoriei de uikendul trecut.
Bon si cind ma intrebam cum s-o scot la capat, am pus dejtu pe un semn de carte magnetic indoit la mijloc de codru des si cu model african, l-am cumparat, am scris pe el frumos la multi ani si l-am lasat in vestiarul colegei.
Cit despre ultimul racnet in engleza al lui heripotar, este pe toate drumurile si la pretu de 17,90 parca, iar lumea ia frumos cartea fara s-o cumpere, inhata si un dictionar bilingv si sta frumusel pe canapea si-o citeste direct la librarie. Nu m-as mira sa fie o mica tseapa totusi toata nebunia, adica sa nu fi meritat totusi un intreg tonaj anverguristic (o yeah, o yeah) cu publicatul si comandatul, reclame in ziar ca la noi la librarie gasiti in curind ultimu volum etc. Si aud ca pe amazon inainte de-a iesi oficial costa ca la un 25 de euri, da poate n-am inteles eu bine.
Eu sint dorita doar de chestia asta, si cit mai repede!
marți, 24 iulie 2007
...and the city (Des choses 31)
Publicat de vio la 6:36 p.m.
Etichete: Des choses
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu