Vineri la librarie

Finca joi am stat pina la 16 in loc de 13:30, printr-o sansa estraordinara (Marte cu Venus in patrar, clar:D) am scapat vineri la 11 (in loc de idem ca joi). Asa ca dat fiind ca tocmai terminasem aventurile englezului in Moldova, m-am dus intins sa-mi cumpar aventurile frigiderului in Irlanda, caci prima foarte mi-a placut, o recomand strasnic in continuare si nu scriu mai multe despre.
Cum joi omisesem sa-mi iau revista de birfe (ma gindeam sa renunt la ea, dat fiind ca-mi cumpar acu si ziaru evreiesc), am studiat discret raionul de presa si mi-au picat ochisorii pe ultimu numar din venitifer care avea pretul foarte prietenesc de vara de 1 euro, basca un dvd cu filmu asta, care cui nu-i place, n-are gustur, sa fim foarte bine intelesi!
Apoi am mai frunzarit pe la reduceri si-am achizitionat doua chestii care mi s-au parut interesante (de prima m-am apucat, ca totusi n-am avut o super dispozitie de frigider (conform comentariilor de pe net, frigiderul e mult mai hazoz decit moldova, dar na)): Faïza Guène, Paradiesische Aussichten (titlu orijnal e Kiffe kiffe demain) si Olga Kaminer, Alle meine Katzen (toate mitsele mele).
Simbata cu P. la shopinc, primele doua serii din familiasipson achizitionate, o sa am de-a treaba miine... presipt.
Acestea fiind zise, va dormim noapte buna! Si ochi buni, sa nu uitam!

LE Frijderu l-am cumparat, l-am inceput si l-am lasat pentru mai incolo;)

Lumea araba zi de zi*

Un coleg de-al lui P. care e de trei ori tata (e, ce cool suna) are o groaza de lucru si urma sa ia ieri concediu, doar ca incepea sa-si vada telul indepartindu-se, caci : proiectul nu e gata, concediul se amina...
Si de la o vreme, precizeaza P., colegul (sa-l numim C.) vorbeste mai urit ca de obicei (sa nu uitam, pentru nemti asta inseamna rahat, fir-ar si alte cuvinte groaznice) si comenteaza sau mormaie in barba.
Saptamina trecuta s-a stabilit un nou record: C. s-a gindit sa fie nemultumit de dimineata.

Moment publicitar:
(1)** intr-o discutie super interesanta si cu un iq colosal pe care am avut-o in ultimul timp (mheh) era vorba intre altele si de Mecca, anume ca orasul asta nu mai e ce-a fost, nu mai are atita importanta, nimeni nu mai merge la Mecca, nimeni nu mai vorbeste de Mecca! Cestiune care oricum nu-i asa si, cum vom demonstra in rindurile de mai jos, nu este deloc asa:D:D!
(2) a comenta (in general negativ) se zice pe germana "mekern" care se citeste un fel de [meca~rn]

Reluam emisiunea: pentru a marca momentul, P. se uita la ceas si spune aceste cuvinte memorabile: doamnelor si domnilor, relatam in direct de la birou, este ora 08:32 si tocmai s-a depasit recordul de nemultumire la locul de munca! mekern mekern mekern mekern mekern mekern [meca meca meca meca meca meca]

*sper sa nu jignesc pe nimeni cu jocul de cuvintele din post!
** mi-a placut la Gramo cum folosesc ei parantezele astea:D

Sa ne bucuram in cor: ce bine ca incepe scoala!!!

Io creca nemtsii is nacajitsi.
Am primit acu pe mail (ma rog az, acu am desfacut) o reclama care se cheama Endlich wieder Schule! si arata niste copii super fercits! De precizat este ca bietii plozi au vacanta mare de 6 (sase) saptamini, asa ca io cind ii zic lui P. bai pe vremea mea erau 3 luni mari si late vara, el se uita cu nedumerire si nu pricepe. Mai au ei cite-o saptamina pe ici pe colo, da nu mare scofala, comparat cu ce-mi amintesc eu. Si mai e si pe landuri (judetele lor), 16 de toate, nu iau toate deodata (asa se scrie?), ca oricum se face mare bulibaseala !! pe autostrazi si e mereu la radio o emisiune cu ambuteiajele (frumos cuvint).
Si-l intreb: ma rog unde e marea bucurie ca incepe iara scoala? A, pai copiii isi revad prietenii... bla bla am zis eu! Profesorii care is cu contract temporar iau iara bani... bla bla (tot eu). Comersantii care vind rechizite... bla bla. Parintii care au iara citeva ceasuri bune fara griji?
Eu nu-mi amintesc sa-mi fi pocnit ficateii de extaz vreodata ca vaaaai incepe scoala, valei, temele de vacanta, valei cum se scria chestia aia cu qu'est-ce que...?!??! Iar trezit devreme, diminetile racoroase de toamna, lucrari, teme, lectii de invatat... total neintererant. Cel mai bun lucru din scoala este, dupa parerea mea, vacanta.

Dileme editoriale 2 (post vag gretsos, sincer)

si scris cu manusi, caci nu mai pot de harnica si astept sa se usuce parchetul pe care l-am spalat, ca sa trag inapoi patul, o yeah. Titlul e adevarat pe jumate, adica doar paranteza.

Este vorba despre veceuri! Care se scriu cu dubluv, da aia e.
Bon, in Romania n-am vazut aproape niciodata (si vorbesc de ultimii ani, in care ne-am civilizat de nu se mai poate) colacul lasat la toaleta unui restaurant, de ex. A, mai vorbesc si despre toaletele de la dame, caci foarte-foarte rar si in imprejurari disperate merg la vecini:D.
In Germania parca e obligatoriu sa fie ori capacul lasat, chestiune care mi se pare decenta, dar muuult mai des, capacul e sus si colacul jos. Bun, eu inteleg chestia asta partial, adica tine de natura feminina:D, totusi n-o inteleg de-adevaratelea decit daca e vorba de acasa.
Pentru ca in multimilenara mea existenta (:PPP) am auzit de foarte multe ori de boli extraordinare care circula in diverse medii si in mod frecvent pot fi contactate amabil de pe clante (?) sau de-a dreptul banal la toaleta.
As dori sa aflu daca a fost un basm sau e pe bune. Nu de alta, dar sint comoda si lenesa. Si-as aprecia mai mult confort!

In plus si nu foarte foarte legat de subiect, am constatat ca beau cam prea putina apa in general, asa ca in ultimele 40 minutele aprox de cind sint la computer, am servit aproape doi litri. Ma simt deja mult mai sanatoasa!
Ceea ce, normal, va doresc si voua!

PS Mi-am permis sa abordez subiectul care ma macina de ceva timp (si sper ez iujual ca n-am mai scris despre, desi alte chestiuni delicate am mai abordat...) si pentru ca mi-am amintit ca si Norman Manea are un comentariu despre toaletele romanesti, care cel putin in trecut erau un vis!
Da, parchetul s-a uscat, normal:)

Dileme editoriale 1

Titlul e la oha, da na.
Tot in Franta, ca ma loveste cite-o amintire de ma doare creierasul, am vazut la parintii lui T. unde-am innoptat o chestie in premiera mondiala ca sa zic asa, un suport pentru pasta de dinti. Toata lumea a aflat in ultimii ani ca pasta de dinti nu se mai tine culcata, ca-n tineretele noastre, sau in cap, aia care are dopusorul marisor si sta echilibrat asa.
Uel, parintii lui T. au un suport (de fapt aveau cel putin doua) care arata ca un fermoar deschis in principiu, doar ca e din plastic si mai mare si are intr-o parte o cheie pe care o invirti ca la masinutele din copilarie. In suportul ala se trinteste pasta de dinti, cu capatul pe unde iese continutul in sus, si se invirte frumusel cheita aia pina cind dupa nu stiu cit timp recipientul e gol.
Cool, a?: >
Normal ca n-am vazut pe nicaieri asa ceva, nici n-am idee cum s-ar chema, Adi a zis ca parca din Germania sint... ramine sa mai cer amanunte...!!!

Acum serios, nu v-ati chinuit niciodata sa mai scoateti din tub inca de-o spalatura de dinti? Eu nu cred ca musai din zgircenie! Dar simti ca mai e ceva, tragi cu incredere, aduci ramasita spre iesire si paf, ori o dai pe linga periuta, ori alte accidente stresante, pe cind cu chestiunea in cauza, viata mea ar putea fi mult mai frumoasa!:)

Curi de slabire igienice

Dupa ce mi-am donat singele cu mare generozitate si-o smai ma laud, ca dor nu ma doare gura or dejtu, am lecturat ce am de halit sa-mi recuperez fieru si e primu pe lista ficatselu de porc, care nici nu ma eshita nemaipomenit, nici nu stiu de unde sa-l iau, da am in schimb ficatselu de puishor, care este la libanej, asa ca bag cu incredere si mai nou cita doo portii si asta im reuseste decit seara! Care eu totush sper ca libanejii nu este geancfud, asa ca sper sa nu ma-ngras.
Pentru ca de la evenimentu de care am repomenit la inceput n-am mai depus picior de urma de efort... mhh! Da am adidash naichi (cum mi-a zis o doamna din public:D), deci sansele sint sclipitoare!

Duminica la film am zis creca mi-am luat cipsur! Adica mai precis cipsurle era pentru P. si io nu stiu ce nachos creca le zice am luat! Nachosii nu era cine stie ce, da cipsurle ooooo!!! M-am gindit la Suzi mincindu-le, sincer! Era o punga vai de dinsa ca la 50-100 grame, super suptsire pentru pofta pe care mi-o desfoltasem. Mi-am adus aminte de vremurle mele de glorie din Freiburg unde serveam la prinz 3 pungi de cipsur pina ma derenjau dintii (pardon, mama:)) si acu sincer nu mai imi amintesc de ce m-am lasat: ca-s nesanatosi din cauza de vitamina E si alte cele? ca ingrasa?
Orcum am stabilit ca mai meditez si mi-am cumparat o punga de sfert luni, ca sa stiu o treaba. Pe care am halit-o scurtut, ah bun-a fost! Apoi m-am uitat la calorii. Mhh:|
Burta mea este o draguta, ma uit la ea cu mai putin drag, am descoperit ca tricul vechi de a-mi trage burta nu mai functioneaza si noroc de imbracamintsili mele foarte lalii consacrate. Ah!
Poanta e ca reusesc s-o ascund in nadragi si ma trezesc cind mi-e lumea mai draga ca paf, a iesit la aer ca un balon! Rushinic! Asta nu e burta mea! Burta mea ar fi ramas la locul ei, parol!

Si la final, cind am fost la francej in piata, m-am uitat eu cam cish ca tantele vinzatorese loau marfa cu mina (alde pulpitsa or smth) sh-apoi incasau. Mhhh am zis eu! In Romanica nu se mai ezista asa cevaaa! T. s-a ris si a zis ca pe francej ii doare in spate de normele uniunii. Aha!
Simbata m-a tirit P. la macelarie si a cumparat niste cirnats. Care vinzatoru i-a luat cu mina supt ochii mei ultra bulbucats si apoi a luat si el paraua. I-am zis lu P. ca io nu-i luam. P. care e relativ optsedat cu igiena n-a comentat, in schimb am continuat eu pe aceeasi tema pina am ajuns acasa. Cind mi-a fost oferit un produs proaspat la care m-am uitat cu pofta lipsa. P. i-a dat jos coaja si-a fost ok.
Traiasca Romania!

pese acest post este de asemenea scris supt influientsa apei. aim pritii praud! recunosc ca cel putsin azi mi-a venit ideia sa-m cumpar macar un radlar, da am zis ca cele doo portsii de ficatsei im ajung... pe=o masea, e drept.

A night at the opera, a day at the races

Mare noroc am avut ca P. a dorit insistent sa stie daca tin mortis sa vizionam impreuna heriipotar, care i-am zis ca nu ard de dorinta, asa ca s-a dus solo, s-a inturnat, m-a recuperat si ne-am holbat in doi la sipsoni, care e un film misto, nu cu mult peste un episod reusit din serie, as zice. N-o sa-l povestesc, o sa zic doar ca la cinemau este gruaznic, mai ales ca am impresia ca l-au trecut la permis pentru copilasi de la 6 ani in sus cred, care este o mica eroare, mai ales ca au dat din tseava doua reclame la niste filme de mare angajament cu mult secs. Mititeii de ei.
Mai erau niste prostani de putsoi ca pardon anfel n-am cum sa-i numesc care s-au foit grupa mare prin sector si daca ar fi stat fics in fatsa mea, creca le scaldam scafirliile cu niste radler, ca sa nu zic ca mi-a venit sa le dau cu sticla-n cap, da nu voiam sa fiu implicata in vreo nebunie cu vatamare corporala or mai stiu eu ce. Ah, crec-am imbatrinit, daca nu ma mai recunosc in manifestarile pustimii, cu jocuri de umbre pe ecran (haha ce amuzant:|) si hlizeli cind nu era nimic haios. Ma rog, ma mai intreb ce-au priceput bebelusii aflati in sala (ma refer aici de fapt la cei pina in faza preadolescentina) din toate glumitele si aluziile si nebuniile din film. Creca nica. Da bon, daca mama si cu tata lor au vrut sa-i cultive, n-am idee ce limita de virsta are heripotar, da fiind cu pupaturi cum am auzit, cred ca de la un 16 primaveri incolo.

Bon, s-apoi am venit acasa si la tv era un film spectaculos de prost (inceputul cel putin), dar era singurul fara vampiri si crime la ora aia, asa ca ne-am uitat fix ca prostii la el si eu una am avut multe comentarii de facut, P. fiind mai sensibil si mai lacrimogen din fire (tragindu-i-se la de cele doo filme din cinemau din ziua respectiva, presipt).
Baetselu nu mi s-a parut nici ceva de speriat de hensam si cu atit mai putin talentat si rolu e si cam de prostalan, parerea mea. Adica iaca speranta monarhiei daneze vine in state finc-a vazut o reclama in teveu cu cum isi arata fetele de la nuj ce universitate tsetsele. Hai sa fim seriosi! (sau dorm eu pe mine? (nu ca m-ar mira chiar))
Bon, ce sa zic, partea a doua a filmului mi s-a parut vag mai reusita (n-am nici o explicatie de ce nu m-am intors cu cornu-n perna sa iau somn...), adica era macar mai interesanta si mai ales socanta, adica fata a zis pa, nu e de mine sa fiu regina, ai tu las-ma mi-am zis eu si cum a venit el la urma la ea, ah vai, verii tacin, super, minunat, ovatii!

Am visat toata noaptea despre coroana daneza, vai de mine ce de-a mai griji am avut, valei!

Dimineata m-am apucat sa ma documentez despre film si am facut ochisorii cit ceapa de buna calitate vazind ca dupa asa o vraja marii de film s-a trintit si-o continuare, OMG! Era sa ma lesinez, noroc mare am avut. Si din comentariile de pe iutub cica domnu actoru are o prestatiune de mai mare jelea, ca cica n-a dorit sa faca filmu, da semnase contractu etc. Fenomenal!

Boooon!
Si tot de-acolo am aflat ce gogosele sint in film despre monarhie, ca n-are nici in clin nici in minecuta filmul cu realitatea daneza, foarte haiosz.
Ii recomand lu domnu anti ca daca nu l-a vazut, sa faca bine sa il si sa ne faca o compunere cu asemanari si deosebiri, daca se poate in forma de tabelas.
Eu atita am avut de spus.

Cultura vine de la iutub

Cind vizitam libraria cu scopul clar de-a lua ghid pentru Lorena (Lothringen) si nu gaseam, am dat peste vreo 2-3 cu Romania, fapt care m-a facut sa mai pierd un ceas-doua pe acolo si sa ma mai instruiesc na. Pe linga traduceri ale diverselor chestii comestibile (cum ar fi ca noi la Erdnuesse le zicem alune americane, fapt care ma amuza teribil), am mai studiat intens si despre Iasi si gasisem pe acolo si ceva de un nene care are legatura cu imnul Israelului, care cindva acasa fiind si pe net mi-am adus aminte si m-am apucat serios de facut sapaturi care n-am terminat nici la ora asta, da ma gindesc sa notez citeva chestii, pina nu-mi pierd memoria.
Mai intii ca credinta mea multimilenara in adevaru wikipediei mi-a fost aprig zdruncinata, confruntindu-ma eu cu niste verziuni care nu doar ca nu se pupa, dar isi mai si dau cap in cap.
S-avem asa:
eroul despre care cred ca am citit in cartea aia la librarie deci este pe de-o parte originar din Basarabia, pe de alta, din Galitia. Asta ar mai fi in regula, dar Galitia este ori in Spania (va rog remarcati ca pagina precedenta este scrisa in simple english!!!) (ca altfel de ce-ar mai slagarui Julio Iglesias Un canto a Galicia, a??), ori prin Europa Orientala.
Poetul e cel caruia i se datoreaza titlul Speranta (Hatikvah).

Va prezentam mai jos doua versiuni: una a lu doamna Barbra Streisand care mie imi place mult si una pe care am gasit-o azi frecind iutubu pina i-a iesit scintei si care este ca sa zic asa inedita.
Lasa, Suzi, ca tu le vezi de-acasa!

כל עוד בלבב פנימה

נפש יהודי הומיה,
ולפאתי מזרח קדימה

עין לציון צופיה -

עוד לא אבדה תקותנו,

התקוה בת שנות אלפים,
להיות עם חופשי בארצנו

ארץ ציון וירושלים.

Kol 'od balevav

P'nimah -
Nefesh Yehudi homiyah
Ulfa'atey mizrach kadimah

Ayin l'tzion tzofiyah.

'Od lo avdah tikvatenu

Hatikvah bat shnot alpayim:
Li'hyot am chofshi b'artzenu -

Eretz Tzion Virushalayim.

Atât timp cât în inimă, înăuntru,

Un suflet izraelit încă tânjeşte,
Şi înainte spre Est,

Un ochi încă veghează spre Sion.

Speranţa noastră nu a fost încă pierdută,
Speranţa de două mii de ani,
Să fie o naţiune liberă în ţara noastră,

Patria Sionului şi a Ierusalimului.

(foartenteresant, textul in evreieste nu l-am putut copia decit de la dreapta la stinga, dar totusi blogaru s-a dovedit cu multa personalitate si mi-a intors cel putin doua rinduri de la stinga la dreapta, dupa cum se poate vedea pe semnele de punctuatie. De asemenea sper ca textul este ceea ce cred eu si nu alte gogoritse, dar ma aflu in imposibilitatea de a verifica in aceasta clipa:))

In rezumat vine ca melodia are influente europene o gramazimea, din care de mentionat marele slagar moldovean Carul cu boi (de care n-am auzit in viata mea, dar am avut azi o sansa unica si irepetabila de a gasi o verziune pe net) si bucata Moldova a lu Smetana. A, pardon, toate se inpira vag dintr-o piesa din seculu 17 renascentist italian La Mantovana, ceea ce sa fim sinceri tot aia e!

Lasind aceasta, am mai ajuns la asemenea sapaturi caci am vizionat duminica un documentar despre orchestra filarmonica a Israelului (unde am auzit prima oara imnul) si m-a impresionat aspectul prezentat in finalul filmuletului de aici (sub un minut), anume cum s-a dat alarma in orasul unde era concertul si publicul a scos discret mastile de gaze, iar orchestra a cintat mai departe in fata oamenilor mascati. N-a durat mult si, vazind ca muzicienii se lasa condusi de arta, s-au hotarit si cei din public, rind pe rind, sa-si scoata mastile.
E foarte interesant si cum s-a format orchestra asta, anume ca cel cu ideea a mirosit periculul nazist si a adunat numai interpreti de prima mina din Europa si si-au luat talpasita spre Palestina, cit inca se mai putea (intre cele doua razboaie mondiale). Ma rog, asta daca am inteles si retinut bine.

Si ca sa termin, o yeah, am fost curioasa daca este si imnul Romaniei pe iutub, este, de-acolo am ajuns si la Pe-al nostru steag. (asta e cintec legionar?!) De unde au urmat doua surprize cit casa, anume imnul Albaniei si imnului Kosovo-ului (asa o fi corect?).
Ia videti si voi. Auziti, pardon.