Acum 2-3 săptămîni am prins o reclamă la radio: duminica asta, împreună cu ziarul cutărica, ghidul turistic compact, pentru turişti, dar şi pentru oameni de afaceri. Oa, mi-am zis, ce taaaare, trebuie să merg să văd!
Zis şi făcut, duminica m-am prezentat la chioşc, nenea, vreau ziarul cu ghidul!
Nu cunosc, mi-a zis nenea.
Po să le scobesc, să văd unde e ghidul?
Plizdu!
A trebuit să mă uit de mai multe ori, căăăăci marele ghid compact era o broşurică de fo 8 pagini moka. M-am ofilit teribil şi mi-am băgat piciorul (ăla din care mai dau din cînd în cînd:-)).
Păi în ce hal se zbat ziarele româneşti să te umple de cărţi cedeuri dvd-uri, ar trebui să ia exemplu neruşinaţii de nemţi care nu ştiu ce e aia concurenţă bag sama!
Reclama e în continuare la radio, dar eu m-am liniştit.
Mai ales că într-un fel am avut noroc şi răscolind prin nişte reclame aterizate în poştă înspre drumul spre pubelă am dat de o invitaţie la filiala ADAC (un fel de automobil clubul german) pentru non-membri (ca mine) pentru a ridica la alegere un ghid turistic publicat de ei. Nu ştiam cît timp e valabil şi de cînd zăcea la noi, m-am prezentat la ei la sediu, am arătat cartolina, nenea mai e valabelă a da alegeţi-vă de acolo şi mai veniţi o dată la mine da e moka da? da da.
Aveau două chestii de-alea rotitoare cu diverse oraşe şi ţări, mişto, am luat Spania. M-am dus din nou la el, iaca.
Aveţi cumva cardu de asigurat ADAC la dvs. căci necesitez numele dvs., mi-a zis dumnealui.
Mi-a sărit muştaru cît casa, căci ştiu să citesc şi scria espre valabil numa pentru non membri. Aşa că l-am făcut cu "ouă şi cu oţet", i-am zis cum mă cheamă şi adresa ca să mă umple de reclame pe viitor şi-am plecat acasă radioasă cu ghidul în dinţi. Am ezitat o secundă şi-am vrut să îi dau nişte date vag false... ce tupeu pe capu lui să mă-ntrebe de cardu de membru!
Azi dimi venind de la Angela de la ptidej i-am scris pe porbagaju lu tata lu P. spalamă! mă rog pe germană wasch mich. P. s-a uitat la mine ca curca-n lemne. :-)
N-am chef să spăl rufe nici să fac ordine, de curăţenie nici nu era vorba!
sâmbătă, 20 noiembrie 2010
O diferenţă între România şi Germania
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Submit Your Blog
E drept ca in Ro. fiecare publicatie are cate un "cadou" (pe care îl cam platesti, poate nu la prețul întreg, dar orișicât... nu-i cadou de fapt) sau, cum ai zis și tu cărți, dvd-uri etc. Eu mai luam într-un timp oarece reviste de damă" care uneori conțineau un produs cosmetic bunișor (gloss-uri și mascara de la firme cunoscute) care, erau cam la juma de preț față de magazin. Numai ca acu le-a cam trecut si pun niște porcarii. Și cum revistele în sine nu mai sunt așa interesante, m-am lasat pagubașa cu cumpăratul lor. Singura publicație pe care o mai cumpar e un ziar local care, marțea, apare împreună cu o carte de la Polirom la minunatul preț de 8 lei. Însa și ăia au avut un timp când vindeau numai cu carți de G.Simenon și nu le-am cumpărat pentru ca eu l-am citit pe ăsta în tinerețile mele ante '89 și nu mă înnebunesc dupa stilul în care a scris.
RăspundețiȘtergereţin minte din tinereţile mele postcomuniste că mă-ngrămădeam la un chioşc de pe peronul gării unde se vindea revista pif şi hercule franţuzească şi avea mereu surprize (nu ca alea de la gumă). am acum în cap o bilă care se lipea de mobilă şi cădea:), o arbaletă care nu m-a pasionat în mod deosebit că era cam de băieţi şi o mască cu ochelari şi ceva bot de animal cu obrăjori:). aia a fost mult timp mare distracţie, maică-mea avea şi o perucă şi mai deschideam uneori uşa musafirilor cu perucă şi mască:)
RăspundețiȘtergereEu am avut revista Pif inca de pe la 10 ani. Mi-o lua tata de pe la o pila la Posta de pe Cuza-Voda. Insa totdeauna era spoliata. O singura data am primit-o in tzipla si am avut cadou o pereche de sosete, nu mai tin minte cu ce personaj. Aveam un teanc mare de reviste pe care in clasa a 8-a am avut neispirata idee sa il duc profei de franceza (mi l-a cerut sa le vada), madam Purtzuc. Ai prins-o? Ulterior a fost directoare la liceul pedagogic. So, si asta a fost tot, ca nu mi le-a mai adus inapoi, cu toate ca s-a dus si mama si i le-a cerut. Dupa revolutie am avut o perioada cand cumparam in fiecare saptamana Bunte, Paris Match si Time, insa la un moment dat nu s-au mai gasit.
RăspundețiȘtergereo ce profă naşpa vălei! n-am prins-o, n-am auzit de ea, da are nume naşpa şi uel, ce caracter!
RăspundețiȘtergereacum am impresia că poţi cumpăra mai orice sau poţi face abonament... cred că nană-miu avea o colecţie de paris match (era un format mic, cît o cărticică, nu cum ştiu eu revistele), era lucioasă rău şi în engleză şi ţin minte un număr cu prinţesa diana pe copertă...
acu mai faci colecţie de reviste? maică-mea mi-a zvîrlit dilema şi bine a făcut, eu aici mai ţineam nişte unele de vedete:)) şi ziaru evreiesc, da îs convinsă că n-o să recitesc nimic, deci ultimu la gunoi, bîrfele rare pe care le luăm le păstrăm şi le dăm soră-sii lui P. ca parte a cadoului de Crăciun, aşa am făcut anul trecut şi-a fost o surpriză şi s-a bucurat, ea îşi cumpără una pe an, restul le citeşte la magazin şi o urăsc vînzătoarele :)
Acum nu mai cumpar pentru ca le poti citi online :D Si-s si al naibii de scumpe! Da' inca le mai am pe alea cumparate in anii '90. Sunt la mama acasa si a vrut sa mi le arunce, dar am rugat-o sa nu. Cel putin Bunte erau f.misto! Nu stiu cum mai sunt acu insa pe vremea aia erau articole despre celebritati, nobili germani si de aiurea... Tin minte ca am citit despre familionul de Monaco (cu iubirile zvapaiatelor de fete), despre niste industriasi/printi germani von Thurn und Taxis (ma amuzau la culme: ea tanara si frumoasa, el un mosulica!)... Eh, vremuri...
RăspundețiȘtergereeste şi un comentator de fotbal von Thurn un Taxis, Fritz crecă-i zice, mă amuză teribil numele lui. deci bogătani zici:)
RăspundețiȘtergerecu alte cuvinte, Cristina ştie franceză şi germană şi citeşte reviste în limbile respective, respect! :)
eu le frunzăresc cînd aştept pe la doctori, e modă aici să fie un cîrd de diverse reviste şi ziare în anticameră:)
Nooo, Cristina stie doar un pic de franceza si un pic de engleza, dar germana nu mai stie deloc. Acu 20jde ani mai stiam un pic, dar intre timp... Nici atunci nu intelegeam tot (ma mai uitam prin dictionar). Asa ca , pliiiz, nu ma supraestima!
RăspundețiȘtergereAi scris undeva că ai făcut germana cu Herşcovici, nu văd unde:), dar îl ştiu, a fost proful meu de şah, mi-a fost tare drag:)
RăspundețiȘtergereŞi al lui M. de germană, dacă citeşte comentariul ăsta:)
Pentru barfe recomand calduros Ciao !! (de doo ori !, pentru ca revista se cheama cu ! la coada)Este o capodopera literara ! Singurul regret e ca apare numai o data la doo saptamani :D
RăspundețiȘtergereGermana cu Herșcovici Rusti am facut la generala 13.
RăspundețiȘtergereLuiza,
RăspundețiȘtergereprefer bîrfitoarea cu â, adică nu prefer, că pe ciao! n-o cunosc, aia mi-a plăcut, în ciuda numelui gen infractoarea.
Cristina,
şi eu tot la 13 am făcut şah cu el:)