Bai, deci ma dusesem sa fac o supa, dind Beatles la maxim (creca Abbey Road albumu ascult in this very moment sau tocma l-am terminat, da' parca mai conteaza?!), cind m-a strafulgerat o revelatie a propos de Proust. Marcel Proust. M-am prins de ce a avut el vrajeala aia cu madlena. Simplu, el n-avea casetofon in copilarie!
marți, 23 martie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Submit Your Blog
Da bai, bine spus!
RăspundețiȘtergereNici Beatles n-avea internet daca ma gindesc... fara legatura cu vreo madlena, da, asa, ca timpuri!...
Da bai, nici Bitals n-avea net!
RăspundețiȘtergereOare cum o putut sa aive atita succes fara net? :) Si piraterie:)?
Eniuei, sper ca era cit pe ce sa te lesini la panseul meu! :D:>
vio, ma stii, daca nuntzeleg, intreb, casha manvatzat acasa.
RăspundețiȘtergereDeci, nu vaz legatura, beyond, eventual, ca Proust avea mai mult timp sa se gindeasca si sa mediteze si sa vina cu chestii ca madeleina, plus ca trebuia sa se entertaineze singur, cu amintiri din copilarie si din alte perioade, neavind casetofon, Internet si altele asemenea. Asta e chestia?
Oricum, sint epustuflata, eberluata, defazata si totalmente in awe fatza de panseaua ta, care io nash fi avut-o jamais, jamais, au grand jamais, ca sint superfisiela si nu gindesc la adincime.
Cred că mai degrabă pentru că nu avea tembelizor sau VHS player a fost nevoie de 6 volume de "amintiri" minuţioase.
RăspundețiȘtergereM-an leshnat, da!:) Foarte pe i, o relevatie de categoria "o data-n viata".
RăspundețiȘtergerevera,
RăspundețiȘtergeree bine ca-ntrebi, acu sa vad daca oi sti sa redau in cuvinte ce-mi exprima privirea antelijanta. :-)
deci ce am vrut eo sa zic a fost ca deci (!!) el Proust, neavind casetofon, or bunauara, cum zice Cristian, tv or video!, ca sa nu mai vorbim de dvd! (comentariul asta are o punctuatie independenta de vointsa mea!), fiind lipsit deci de mijloacele tehnice si multumindu-se numa cu ceaiul lui de tei si cu madlena lui biscuitoasa, a trebuit sa se inspire din posibilitatile lui!
formulind asta matematic (vai ce exagerez),
daca a (casetofon) lipseste, dar b (biscuiti) avem, =>
Proust retraieste trecutul pe baza simtului gustativ, purtator de informatii "memorabile", adica pe care le-a tinut minte.
Iaca aici (da' nu ma-ndoi ca nu cunosti ca la carte expresiunea) ce se zice pe yahoo la rubrica ati intrebat va raspundem:
( http://fr.answers.yahoo.com/question/index?qid=20071122124012AAUB4IL )
"À la recherche du temps perdu (de Proust). Le narrateur mange une madeleine et ceci déclenche un souvenir (en fait, plus qu'un souvenir), il revit une scène de son enfance dans laquelle il mangeait des madeleines...
L'expression désigne maintenant un acte, apparemment négligeable, mais qui porte une charge émotionnelle et qui nous rappelle quelque chose du passé".
Ce a vrut vio sa zica: daca Proust avea casetofon, cum am avut eu de la o bucata, putea foarte bine sa-si aminteasca cum asculta el Bach in parc in gradina x. Pornind de la o amintire auditiva, nu una gustativa.
Pentru mine, auditivele sint mult mai clare decit gustativele, poate pentru ca-s asa orientata. Adica nu tin minte ce-mi dadea bunica-mea de mincare cind dormeam la ea, dar tin minte ca la radio era You're inthe army now, deci eu cind ascult piesa aia imi amintesc de tineretsea frageda si de dormitul la bunica-mea. Daca-mi zici "omleta" ori imi pui omleta in farfurie, reactiile sint cam egale cu zero (afara de faptul ca mi se face foame, clar).
Cristian,
RăspundețiȘtergerecred ca e primul tau comentariu aici, bine-ai venit! :)
Acu' nu stiu daca inteleg ce-ai vrut sa spui (si daca e sub forma de gluma, pentru ca postul meu asa a pornit:-)). Asa ca intreb si eu, ca Vera, vrei sa spui ca daca avea teveu si video, nu mai vedeam decit cel mult un volum, hai maxim doua, din care jumatate cu amintiri despre ce film a mai vazut Marcel la cinema? :)
De ce nu? Intr-un univers paralel, in care Marcel se naste cu jumate de secol mai tirziu... ramine sa nimeresc biblioteca potrivita.
Suzi,
RăspundețiȘtergereasa m-am siptsit, ai descris exact filingu meu, am fost ca o Columba ieri spre seara!
Deci io am inteles din prima si am simpatizat si bucurat, ca mi-a placut ideea. Acu, dupa esplicatiile minutioase, nici nu mai sunt sigur ca am inteles :D
RăspundețiȘtergereLiviu,
RăspundețiȘtergereasa-ts treba daca n-ai comentat la timp!
Acu-ts prinz urekele! :-)
Daca mai dorejti esplicatsii, tu numa zi-m! Ca te rezolv miine:)
Gluma ta e evidentă, de aia nu am venit/rămas/scris aici să fac pe profesorul nuielist (adică cu nuiaua)! Eu nu prea-s prieten cu zâmbilicii, de aia, uneori, nefiindu-mi intenţiile clare..., sunt nepotrivit interpretat.
RăspundețiȘtergereMulţumesc de 'bun venit'! Iaca: :))
Cristian,
RăspundețiȘtergerema bucur c-ai luat-o ca atare si ca ai revenit. :)
Phii, ce succes nebun cu postul asta. Deci da, cultura inca se vinde bine. :-) (ma alint, da?)
Draga vio, sint gratitudionoasa etern ca mi-ai explicat atit de amanuntzit si clar. Am intzeles, doar ca acum am o noo problema de concept.
RăspundețiȘtergereCare s-a ridicat pe eshafodajul construit de tine, anume, ca tu faci asocieri auditive, ca asha esti tu orientata, iar Proust facea gustative. Deducem ca asha era el orientat.
Iar eu ma intreb daca asocierile pe care le facem au vreo legatura cu ceva de tip 'orientare' (talent, interes pt. un domeniu, sensibilitate mai accentuata pentru o anumita forma de expresie), sau e doar un joc al memoriei si tzii minte aleator, legat de un element a, sau b, sau c la intimplare. Evident, in situatzii egale. In care totzi jucatorii au avut acces la aceiashi stimuli.
eu am avut casetofon si ieri am vazut Amintiri din Epoc de Aur.
RăspundețiȘtergere=> azi ascult Al Bano si Romina Power pe iutub, cu alti ochi, dar aceleasi urechi.
Regresia e ajutata si de faptul ca sunt racita cobza.
Frohe Ostern si la multi ani de Florii, ca na, la mine e doi in unu :)))
>:D<
Smilla,
RăspundețiȘtergeremersi de urari, insanatosire grabnica, Sarbatori fericite, Dublin fabulos!
:*>:d<
vio
ps sempre sempre forevar!:D