A venit primăvara! (post lung!)

Şi cu ea netul nostru, adicătelea de vineri sîntem iar în rînd cu lumea, e drept, viteza nu străluce, dar e mai bine decît deloc.

Nu vă prea onorez cu prezenţa, fiind în mare criză de timp şi în mega stres, căăăăci pe 28 martie am un interviu colosal unde voi încerca "să fac o figură cît mai frumoasă" şi să-i prostesc pe nişte psihologi să-mi dea un job mişto. Om vedea.

Treaba vine aşa: de dimineaţă o să servesc nişte teste, dimpreună cu alţi catindaţi, sper măcar la fel de varză ca mine. Ce fel de teste? Ah, nebunii de genul cultură generală, germană, engleză, mate, logică, aiureli din astea.

Apoi ne dau pauză. Apoi se strigă o listă, dacă eşti pe listă se cam cheamă că ai picat testul şi pa-pa, mai poţi încerca în 12 luni.
Dacă eşti între minţile rare pe lumea asta, mai stai şi faci un exerciţiu în grup în care psihologii stau şi se holbează să vază ce păreri despre lume şi viaţă ai matali şi cum te intregrezi în echipă, nebunii.

Mai este interviul propriu-zis, unde ne mai kilăresc (face 2 face, catindatu cu pisicologul) cu întrebări din cv, de ce doriţi să prestaţi la firma x, care e punctele dvs. forte, da ălea slabe, mai urmează o bucată în engleză unde e clar, rup tot (ca şi cum în germană nu m-aş bîlbîi...), apoi pisicologul care poate fi şi o femeie se întruchipează într-o altă persoană şi-mi face mie viaţa amară, timp în care io îi surîd suveran şi încerc să-l aburesc că nu se poate ce vrea el şi tralala. După care, în cel mai fericit caz iau jobul, sau în ăla la care nu doresc să mă gîndesc, mă trimit la plimbare şi ciau.

Pentru această zi inubliabilă din cariera mea mă pregătesc cît de cît teoretic după nişte cărţi cu teste şi nebunii.
În plus, lucrez la aspectu exterior de nu mă mai recunoaşte nici mama. (nu mă epilez, haha)
Mai precis o să mă prezint într-un costum cu nădragi şi pantaloni şi cămăşuţă (pe care sper să mi-o calce P. :D), cismuliţe cu toc care zdrăngănesc din tocuri, dar uatevăr, duminică mi-a bibilit o prietenă părul şi cică arăt bizniz, deci vi-i clar sper că sînt fermecătuare... Diana mi-a împuşcat o cărăruie pe dreapta de nu ştiam prea bine cine e personaja din oglindă. Mai port şi nişte cercelaşi minusculi (am aflat ieri din altă sursă că nu-s buni, că-s roz şi să văd de unde împrumut nişte perluţe la fel de minuscule, de efect, m-aţi înţeles), mi se cam astupară găurile, aşa că e bun, îi ţin să mă mai obişnuiesc cu ei. Tot de ieri, cică lănţicu meu de Ag cu trifoi irlandez nu e prea indicat, mai bine unu neutru, cercetez de-o perluţă atîrnătoare ecetera.

Angela, mama lui P., mă ţine numai într-o consiliere (noroc că pleacă azi o săptămînă în vacanţă) şi prin asta vreau să spun că se îndreaptă ameninţător spre mine să-mi arate ce-ar trebui să-mi fac la sprîncene, moment în care mie îmi vine să urlu, s-o bat şi s-o iau (eu) la sănătoasa.

Aaaaaazi, acum adică, tocmai vin din siti, anumea de la magazenul cosmetic duglas, care se scrie douglas şi dintr-un motiv necunoscut mie se pronunţă ca mai sus, unde am avut programare la "probă de machiaj" sau aşa ceva, unde o tanti tînără şi mega drăguţă pe numele ei nu ştiu cum Pamuk m-a făcut seducătoare rău şi m-a cocoşat de un pumn de bani, cu acordul meu.
Vă anunţ că sînt mîndra posesoare al unui fond de ten care în Nemţia se cheamă make up care io nu înţelegeam şi paceee, mai am un conceiler (cred) care n-am auzit în viaţa vieţii mele de aşa ceva, care cititorii noştri mai inteligenţi decît noi probabil ştiu că e o vrăjeală din aia cu care mai acoperi petele, cearcănele, coşurile ecetera (da, am cel puţin cearcăne, deşi de fapt cred că e umbră mereu cînd mă uit în oglindă...) şi mai am un nu ştiu ce de buze care m-a usturat rău la portofel, daaar miroase mişto şi arată mişto, deci l-am luat.
Pe obrăjori mai am nişte ruj, care i-am zis lui mis pamuc ruj la mine-n cap e pentru buze care ea a zis şi ea aşa ştia mai demult, da acu aşa îi zice la o pudră de obrăjori absolut irezistibilă, da am zis că nu mor fără ea, deşi era cea mai ieftină şi sînt foarte surprinsă de tăria mea de caracter de a zice nu, da mai îmi trebuia şi un pămătuf deci a ieşit că-mi ajung ălea de mai sus.
Mai me-a dat (nu vîndut) o nebunie care să ascundă coloru meu mega roşu de excitaţiunea momentului 28 martie, nuj ce crimă de ochi şi încă o chestie, n-am reţinut ce, plus o monstră de parfium giugiuc paco rabane xs nujce care miroase îmbătător, crecă fix cu el o să mă dau în ziua x.

Mai am de la Diana un gel de păăăăr (!!!!), am mai achiziţionat un fixatiiiiiiv (!!!!!!!!!!!!) şi, pentru unghii, lac incolor. (!!!!!!!!!!!!) În afara faptului că mi se rup pieliţele de pe lîngă unghii ca nu ştiu ce, sînt minunată.

Mă gîndesc, în cazul fericit în care ajung după teste la interviul personal, să mărturisesc ce schimbări fac eu cu mine ca să iau jobul, poate impresionez pe careva. Pe de altă parte, poate le dau impresia că mă străduiesc prea mult şi că nu mă simt bine-n pielea mea, care iar nu e de bine.
Şi cam aşa, cu două tăişuri, sînt cam toate situaţiile de la interviu despre care am citit pîn-acu pe-un forum.

Culmea nebuniei (nu, n-am terminat) este că miercuri mă duc să-mi trag un zîmbet denicotinizat etc. la dentist (mă mai gîndesc dacă să cotizez ceva sau să mă las pe "profilaxa" plătită de asigurare), iar joi, vă rog, asiguraţi-vă că staţi jos, e risc de căzut din picioare,
da???
siguuur?
oke
mai mă duc o tură la duglas
şiiiii
îmiiii
v
v
vopsesc genele!!!
pentru că sînt incapabilă de a fi în stare de a mă da cu un rimel şi îmi mai şi curg ochii ceva de speriat leitlii (crecă mi i-am şi sforţat colosal de cînd mă agit cu atîtea cărţi tematice ecetera).

ei, şi cam atîta.
nu avem încă pisică. da o să vie şi dînsa/dînsele/dînşii.

literatură citită în 2008 - zero pagini. filme văzute: multe.
alcol: foarte decent (mai puţin o beţie de e mai de mult şi nu e în Irlanda :P)
ţigări: comsii comsa, se puate mai puţin.
ciocolată: cît încape
sport: tinde spre zero
ei da cam atîta, să nu vă şochez din prima. orcum sper să stau în banca mea linijtită pînă la ziua zoster. :P

v-am salutat, prei for mii pliz!

PS mai trebie să împrumut de la turca mea un pardesiu de bun sipţ şi o poşetă (OMG) idemă, ea încă nu ştie, da o pun în temă în curînd. Şi m-am gîndit să-mi iau un portofel mai prezentabil, căci m-e jenă cu jumulitura pe care-o posed de veacuri. Mîine mai fac o poză de pasport care-mi trebuieşte şi care fotografa n-a vrut să mi-o facă aaaaazi care am insistat căci sînt machiată de esperţii de la holiud, da a zis că n-are nuj ce hîrtie, deci mă las la mîna mea mîine cînd voi încerca să repet ce-a făcut mis pamuc azi. uiş mi lac!